Archive for the ‘jurnal de calatorie’ Category
Multa lume a auzit de dealul Consul (langa comuna Izvoarele, jud. Tulcea). Dar putini stiu ca la poalele acestuia, pe partea nordica, stau ascunse ruinele unei cetati romane. Noroc cu Aurel ca ne-a spus de aceasta cetate si ne-a trimis cateva fotografii. Recunosc ca am urcat pe deal, l-am fotografiat de multe ori, dar se pare ca “nu am avut ochi” sa vad ce ascunde. Un localnic in varsta, imi povestea anul trecut cand eram prin zona, ca atunci cand era mic, la poalele dealului gasea tot felul de cioburi de oale vechi ce apareau la suprafata atunci cand ploua mai tare si apa spala pamantul. Dar acel loc unde-si petrecea mica aventura de copil arheolog acuma nu mai exista, a venit cooperativizarea si totul s-a nivelat transformandu-se in teren arabil.
De fapt am vizitat acest oras cu scopul de a vizita si fotografia cetatea Arrubium. Dar pana a ajunge la cetate, m-am oprit la Manastirea Macin. Eram un pic confuz pentru ca nu stiam de doua manastiri in Macin. Cea pe care am vizitat-o este de maici, are o biserica din lemn construita de mesteri din Bistrita dupa cum mi-a spus duhovnicul. Am aflat de la acesta si de cealalta manastire (Manastirea Izvorul Tamaduirii), situata inspre Cerna, la capatul unui drum de pietris usor serpuit in apropierea carierei de piatra.
De obicei, cand ajungi in Tulcea ca turist, ai o singura tinta, Delta Dunarii. Recunosc ca si eu in anii trecuti atat faceam. In acest oras nu vedeam decat faleza, unde ma imbarcam pe pasager sau pe salupe, gara unde soseam cu trenul si unde ne faceam tabara pana la imbarcare. In rest alergam dupa cumparaturi prin piata si plateam ce era de platit ca taxe.
Imi place ca pot sa-mi arunc sandalele odata ce ies din curtea pensiunii si pot sa umblu toata vacanta in picioarele goale.
Imi plac oamenii care vin, sau mai bine zis veneau odata in Sfantu Gheoghe, un pic mai boemi.
Imi place plaja, salbatica, aerisita, curata, linistita, un loc perfect de relaxare. Nimeni nu ma streseaza, nu este muzica, nu sunt comercianti, nu am grija copilului ce se joaca nestingherit. Imi place nisipul fin de aici.
Imi place satul ce mai pastreaza cateva coltisoare parca agatate in timp. Luat in ansamblu, este aparte, cu stradutele lui acoperite cu nisip si gospodariile ingrijite. Read the rest of this entry »
Eii, aici se pune altfel problema. In Babadag am fost o singura data, dinspre Constanta, dar promit ca voi reveni pentru ca am scapat cateva obiective importante. Ce am de zis despre acest orasel vizitat in fuga? Numai de bine. Curat, placut si plin de obiective istorice ce trebuiesc vizitate. In centrul orasului aproape de autogara, se afla 4 obiective: Geamia turceasca, Mormantul lui Ali Gaza-Pasa, Cismeaua Kalaigi si Casa Panaghia. Din pacate Muzeul de arta – Muzeu orasenesc, functional in Casa Panaghia nu era deschis si imi doream sa-l vad pentru ca am auzit numai lucruri bune despre el, asa ca voi reveni sa-l vizitez. Read the rest of this entry »
Un oras micut si cochet, pe care l-am vizitat de 3 ori si pe care o sa-l vizitez si anul acesta ca-mi place. Daca ajungeti aici neaparat sa mergeti o tura pe la cetatea Noviodunum, este aproape, drumul este bun si se ajunge usor. As fi egoist sa va recomand pagina noastra ce descrie aceasta cetate, cand este un website dedicat in intregime acestei cetati, noviodunum.ro. Daca insistati, puteti arunca un ochi si pe galeria noastra foto a acestei cetati aici. Read the rest of this entry »
Am primit o intrebare simpla de la Corina: “cum a inceput pasiunea ta pentru delta?”
Asa ca am hotarat sa ma “spovedesc”
Veti citi o mica poveste a unui “copil” care si-a inceput aventurile sale in Delta inca din anii ’84. O iesire care si-a pus amprenta adanc in sufletul meu, ca un film ce se deruleaza perfect in fata ochilor mei.
Imi amintesc si acum acea zi cand, jucandu-ma in fata blocului cu o gramada de prieteni (ca pe vremuri), a venit tata si mi-a dat vestea ca a luat bilete pentru Delta Dunarii. Asa era la moda in acele vremuri, se mergea cu “bilet” peste tot.
De cum am auzit ca plecam, imediat fanteziile despre acel necunoscut au inceput sa se dezvolte si sa ia amploare. Delta Dunarii, un peisaj ce in mintea mea de copil era ca o jungla salbatica, plina de mistere, ca in pozele de prin carti. Mai prinsesem si cate ceva in zbor de la Teleenciclopedia asa ca imaginea era completa. Este clar pentru toata lumea ca in 5 minute stiau toti prietenii mei de “expeditia” mea in Delta, la care eu eram eroul principal. Read the rest of this entry »
Cateva imagini ce surprind Muntii Macinului imbracati in haina de iarna. Din pacate, drumul anevoios pana la poalele muntilor nu a permis o fotografiere mai de aproape, asa ca ne-am multumit cu cateva instantanee luate de la sosea. Sper sa va placa. Read the rest of this entry »
Inca o serie din arhivele personale ale membrilor info-delta.ro, cu iesirile in Delta Dunarii. Fotografiile, de aceasta data color, sunt realizate intre anii 1997 – 2003.
Poate va intrebati care a fost “motorul” ce a angrenat crearea acestui site? Va spunem noi: Anii petrecuti la cort in Delta Dunarii. O perioada fascinanta in care un mic nucleu de studenti si elevi, din pasiune pentru pescuit si apoi foarte repede pentru natura, ani de-a randul nu au stiut altceva decat cum sa ajunga in delta. In mare parte acest lucru se datoreaza si parintilor nostri (deltari convinsi), care au avut grija de a ne cultiva respectul fata de natura si au avut incredere in copiii lor ca vor face ceea ce trebuie in iesirile lor in Delta Dunarii. De-a lungul anilor petrecuti in mijocul salbaticiei, am convins multi prieteni sa vina alaturi de noi, uneori grupul ajungind si la 17 persoane. Unii dintre ei ne-au insotit si anii ce au urmat, altii au ramas cu o experienta unica. Acum, acei tineri au crescut, s-au maturizat, fiecare pornind catre drumul sau. Au ramas numai amintirile imortalizate in fotografii si dorinta celor ce iubesc Delta de a arata tuturor acest minunat colt de natura.
Sa incepem cu depanarea amintirilor foto. Imaginile sunt alb-negru, la vremea respectiva filmul color costa destul de mult si nu ne prea puteam permite. Read the rest of this entry »







