Posts Tagged ‘guest post’
Un fotoreportaj de Alex Tomazatos.
Cel mai tanar pamant romanesc a fascinat si continua sa o faca. Anual, frumusetile acestuia aduna sute de mii de turisti care intra in Rezervatia Biosferei Delta Dunării. Însă pe lângă cele peste 2000 de specii de insecte, 1200 de specii de plante, 300 de specii de păsări şi peste 100 de specii de peşti, în acest paradis natural mai trăiesc şi aproximativ 16000 de români, ruşi-lipoveni şi haholi(ucrainieni) în 28 localităţi rurale şi un mic oraş – Sulina. Aceştia împart mai puţin de 20% din suprafaţa reprezentată de uscatul deltei. Restul este apă. Promovarea deltei după 1990 a facut-o să fie brăzdată de trasee turistice cu diverse obiective, ceea ce a contribuit la schimbarea sa până la nerecunoaştere.
Preţurile au urcat la “nivel european”, iar peisajul este acum dominat de pensiuni şi vile de prost gust înălţate de oricine de prin ţară care işi permite şi bineînţeles căruia i se permite. Read the rest of this entry »
Bobby Voicu, unul dintre cei mai cunoscuti probloggeri din Romania. Ii multumim ca a acceptat propunerea noastra de a-si spune parerea despre Delta Dunarii.
“Nu imi plac tantarii. Nu imi place sa ma simt captiv. Din pacate, Delta, daca vrei sa o simti ca atare, inseamna ambele: multi tantari si captivitate, oarecum, pentru ca depinzi de cei cu barca pentru a ajunge pe “continent”
Prin urmare, nu sunt cel mai mare fan al Deltei Dunarii. Da, imi place sa ma plimb pe canale cu barca, imi place sa vad pasarile (mai ales dupa instructajul intensiv al Doru Panaitescu), imi place sa ma plimb pe malul marii la varsare, dar stiu ca nu pot sta acolo mai mult de 4 zile una dupa alta (incercat
). Nu stiu, simt ca nu apartin locului. Si am senzatia ca acolo trebuie sa simti ca apartii, altfel nu prea ai ce cauta in Delta.”
Va invitam sa cititi un excelent articol semnat de Alice-Claudia Gherman, publicat si in revista ,,Via si Vinul”. Fotografiile ce insotesc materialul ne-au fost furnizate ce catre Alcovin Macin.
Turism. Cicloturism. Mai pe romaneste, turism cu bicicleta. O forma de turism foarte interesanta, care imbina utilul cu placutul: sportul cu frumusetea unei calatorii in natura. Si daca la asta adaugam un strop de vin de la o crama de pe traseu, experienta devine cu atit mai placuta. Adica devine turism viti-vinicol cu bicicleta. Cine il practica? Evident, ciclo-turistii, acele specimene de oameni carora le plac drumetiile pe doua roti, dar fara sa polueze. Se deplaseaza singuri, cu partenerul de viata sau in grupuri mici, cu prietenii. Au virsta cuprinsa undeva intre 35 si 55 de ani, studii superioare, iubesc cultura, adora natura. La capitolul venituri, cicloturistii stau bine, caci au venituri peste medie si isi cheltuiesc banii mai mult pentru bunuri si servicii (masa, cazare, taxa de vizitare si – de ce nu? – degustare de vinuri). Sint mai largi la punga decit turistii sositi cu automobilul. Read the rest of this entry »
Am trecut si iarna, cu greu de altfel, dar macar am turnat niste cataroaie de plumbi si am legat carlige, am legat si-am dezlegat… lunga mai e iarna asta. Vara se aproprie si noi incepem cu listele, asta este cel mai important lucru, pana la urma daca nu esti organizat o cam dai in bara pana. Lista incepe cu mult inainte de plecare asta face tot deliciul, discutii aprinse, incepe prospectarea pietei, cartofi, rosii, branza…., vine holera , vine si antraxul. Dar temerarii, acesti cutezatori neociresari , reusesc sa treaca peste orice incercare. Importanta listei nu este datata de ieri de astazi, aceasta este preluata din generatii inca de la marii exploratori. Dupa ce se potolesc apele in privinta organizarii, incepe crunta asteptare a zilei Z, nimic nu face somnul mai greu decat aceasta. E, in sfarsit plecam cu tonele de bagaje stranse in fata blocului, cu vecinii care se uita la noi ca la fugitii de-acasa, drumul pana la gara este greu dar ajungem intr-un final. Mormanul de bagaje sta ca o balena esuata in mijlocul peronului, acum incercam sa ne dam cu parerea cum urcam in tren, daca nu avem timp tragem semnalul de alarma. Reusim pana la urma sa urcam dar nu in vagon ca nu mai era loc si pentru noi, am suit in vagonul de posta, acum eram parafati si stampilati via Tulcea… Read the rest of this entry »
Asa cum Delta Dunarii nu este un loc obisnuit ci unul cu totul special asa si conditiile de fotografiere de aici sunt putin speciale.
In primul rand trebuie sa stiti ca in Delta Dunarii poti ajunge pe jos sau cu masina numai in foarte putine locuri, restul, cele mai frumoase, sunt accesibile numai cu barca. Cum conducerea unei barci in ape ce pot avea adancimi inselatoare, uneori prea mici pentru navigatie sau curenti puternici ori valuri starnite din senin va recomand cu multa caldura sa nu plecati la drum fara un ghid bun, mai ales ca cei 5500 de km patrati de lacuri si canale ale Deltei nu sunt nu sunt semnalizate si marcate. Read the rest of this entry »






