Posts Tagged ‘jurnal de calatorie’
Scurtam orizontul prin teleobiectiv cand zaresc o pata mica si albastra pe malul marii, culoare ce nu prea se pupa cu cromatica peisajului. Eram pe mare in barca si inaintam dinspre Ciotica ( o pescarie abandonata de la hotarele Sacalin-ului) catre Zatoane. Inaintand, pata albastra ia conturul unui cort. Un tip ne face cu mana. Tragem aproape de mal, atat cat permite inaintarea barcii.
- Salutare, va duceti dupa pasari? Am vazut foarte multe pe drum, mai ales aproape de Perisor. Am vazut si vreo 5 sacali.
Nebarbierit, cu o palarie de paie in cap cu pantaloni si tricou rupte pe alocuri, tipul asta aducea cu un veritabil Robinson Crusoe. Mi-am dat seama ca era unul dintre acei “aventurieri” ce parcurg pe jos dintr-o pasiune dusa la extrem zeci de km.
Read the rest of this entry »
Nu de mult, prin amabilitatea lui Cristi, va prezentam un loc minunat in apropiere de Turcoaia. Arata ca o minune a naturii, ce trebuie pastrata.
Poppy, ne-a trimis cateva fotografii realizate in aceasta iarna, ca sa ne mai racoreasca un pic de arsita verii. Este normal ca a avut o retinere, pentru ca acest loc ii este drag si dupa cum spune el (si altii din pacate) “Mi-e teama ca nu facem prea bine cu prezentarea frumusetii anumitor locuri. Deja remarcam ieri gunoaiele gasite la Iacobdeal spre deosebire de alti ani. Sa speram ca aceste site-uri nu sunt urmarite de stim noi cine.”
Nu putem decat sa speram ca vom invata candva sa respectam natura si pe cei din jurul nostru.
Iacobdeal iarna:
Iacobdeal vara:
Vezi cat de frumos poate fi aici? Te rugam, pastreaza acest loc curat!
Astazi va prezentam cetatea Halmyris din judetul Tulcea. O cetate romana si romano-bizantina ce a fost intemeiata intr-o zona cu urme de locuire din secolele VI-I a. Chr., pe malul sudic al golfului antic Halmyris al Marii Negre.
De-a lungul timpului a cunoscut mai multe etape evolutive: fortificatie romana de pamant (ultimul sfert al sec. I p.Chr.), castru de piatra – sediu al unor unitati (vexillatio) ale legiunilor I Italica si XI Claudia Pia Fidelis si sediul unei statii a flotei militare romane Classis Flavia Moesica – (inceputul sec. II – al treilea sfert al sec. III p.Chr.). Inscriptiile descoperite la Poarta de Nord mentioneaza un Vicus Classicorum – “satul corabierilor”, probabil asezarea intemeiata de o parte a veteranilor flotei stabiliti la Halmyris dupa indeplinirea stagiului militar. Fortificatia romana tarzie dateaza din al treilea sfert al sec. III si functioneaza pana in primul sfert al sec. VII p.Chr.
Mergeam cu trenul, caram bagaje de ne rupeau spatele si mainile, ne spalam in Dunare, dormeam la cort, prindeam peste si-l gateam la vatra focului cu apa din Dunare, mancam chinuiti la o masa improvizata din pietre, ne preparam o tarie numita “basamac”, ne innamoleam pana la urechi cautand rame pentru pescuit, mergeam kilometri pe jos pana la un loc de pescuit, dormeam la amiaza in iarba la umbra unui copac, eram rupti de cotidian, nu tu telefon mobil sau net, faceam 30 de poze pe 35mm … tare fain era!
Au trecut 15 ani de cand a fost facuta aceasta fotografie…
Sarbatorile Pascale le-am petrecut in Dobrogea de Nord. Nu prea am avut parte de vreme frumoasa, dar in acea zi insorita de care am beneficiat, m-am urcat in masina si am inceput sa revizitez locuri dragi. Cum era normal, nu m-am putut abtine sa nu dau o fuga pana la Gorgonel, un lac ce face parte din complexul lacustru Somova Parches. Pe acest lac, am avut in 2007 o partida de pescuit la crap memorabila, asa ca de atunci ma intorc in fiecare an (fara succes) sa repet “istoria”. Dar cum abia se instituise prohibitia, m-am multumit sa ma plimb putin pe malul lacului si sa schimb cateva vorbe cu pescarii profesionisti ce-si curatau si randuiau sculele de pescuit in asteptarea sfarsitului prohibitiei.
Daca te uiti pe harta rutiera a Romaniei vei vedea ca exista un drum judetean ( DJ229) ce face legatura intre DN22F (iesirea din localitatea Izvoarele) si E87 (Isaccea – Tulcea). Te gandesti ca scurtezi drumul cu ceva kilometri ca sa ajungi in zona ‘’Triunghiului Manastirilor’’, sau la Niculitel la Basilica, sau de ce nu la Isaccea. Ei bine, luati-va gandul de la aceasta scurtatura pentru ca veti descoperi un asa zis drum judetean de cosmar. Daca pana in localitatea Alba, mai poti evita gropile, ei bine, pregateste-te sa intri in localitatea Valea Teilor, acolo unde asfaltul lipseste cu desavarsire, bucsele la masina trosnesc si daca ai noroc treci fara pana la cauciuc. Nu stiu cine este responsabil de starea acestei sosele, dar aici de la an la an gropile se inmultesc, se adancesc si se unesc intr-o mare groapa. Nu-mi dau seama cum pot locuitorii acestei comune sa circule cu masina in aceste conditii. Sincer, nu am mai vazut asa ceva pe nicaieri prin Romania si am circulat destul de mult. Un cosmar !
Sa zicem ca ok, ai trecut de acest offroad cu ceva emotii si te indrepti catre Niculitel, pe acelasi drum judetean DJ229 Read the rest of this entry »
Multa lume a auzit de dealul Consul (langa comuna Izvoarele, jud. Tulcea). Dar putini stiu ca la poalele acestuia, pe partea nordica, stau ascunse ruinele unei cetati romane. Noroc cu Aurel ca ne-a spus de aceasta cetate si ne-a trimis cateva fotografii. Recunosc ca am urcat pe deal, l-am fotografiat de multe ori, dar se pare ca “nu am avut ochi” sa vad ce ascunde. Un localnic in varsta, imi povestea anul trecut cand eram prin zona, ca atunci cand era mic, la poalele dealului gasea tot felul de cioburi de oale vechi ce apareau la suprafata atunci cand ploua mai tare si apa spala pamantul. Dar acel loc unde-si petrecea mica aventura de copil arheolog acuma nu mai exista, a venit cooperativizarea si totul s-a nivelat transformandu-se in teren arabil.
De fapt am vizitat acest oras cu scopul de a vizita si fotografia cetatea Arrubium. Dar pana a ajunge la cetate, m-am oprit la Manastirea Macin. Eram un pic confuz pentru ca nu stiam de doua manastiri in Macin. Cea pe care am vizitat-o este de maici, are o biserica din lemn construita de mesteri din Bistrita dupa cum mi-a spus duhovnicul. Am aflat de la acesta si de cealalta manastire (Manastirea Izvorul Tamaduirii), situata inspre Cerna, la capatul unui drum de pietris usor serpuit in apropierea carierei de piatra.
Am trecut si iarna, cu greu de altfel, dar macar am turnat niste cataroaie de plumbi si am legat carlige, am legat si-am dezlegat… lunga mai e iarna asta. Vara se aproprie si noi incepem cu listele, asta este cel mai important lucru, pana la urma daca nu esti organizat o cam dai in bara pana. Lista incepe cu mult inainte de plecare asta face tot deliciul, discutii aprinse, incepe prospectarea pietei, cartofi, rosii, branza…., vine holera , vine si antraxul. Dar temerarii, acesti cutezatori neociresari , reusesc sa treaca peste orice incercare. Importanta listei nu este datata de ieri de astazi, aceasta este preluata din generatii inca de la marii exploratori. Dupa ce se potolesc apele in privinta organizarii, incepe crunta asteptare a zilei Z, nimic nu face somnul mai greu decat aceasta. E, in sfarsit plecam cu tonele de bagaje stranse in fata blocului, cu vecinii care se uita la noi ca la fugitii de-acasa, drumul pana la gara este greu dar ajungem intr-un final. Mormanul de bagaje sta ca o balena esuata in mijlocul peronului, acum incercam sa ne dam cu parerea cum urcam in tren, daca nu avem timp tragem semnalul de alarma. Reusim pana la urma sa urcam dar nu in vagon ca nu mai era loc si pentru noi, am suit in vagonul de posta, acum eram parafati si stampilati via Tulcea… Read the rest of this entry »
De obicei, cand ajungi in Tulcea ca turist, ai o singura tinta, Delta Dunarii. Recunosc ca si eu in anii trecuti atat faceam. In acest oras nu vedeam decat faleza, unde ma imbarcam pe pasager sau pe salupe, gara unde soseam cu trenul si unde ne faceam tabara pana la imbarcare. In rest alergam dupa cumparaturi prin piata si plateam ce era de platit ca taxe.












