Nicu

Actorul Serban Ionescu a fost rapus de o banala muscatura de capusa. Este trist cand mama sa de 80 de ani il ajuta. O mama nu ar trebui sa-si vada copilul in felul asta, cu atat mai putin ca ea sa fie nevoita sa-l ingrijeasca la asta varsta, cand poate ar trebui sa fie tocmai invers. Nu poate sa manance, sa se spele sau sa se ridice de unul singur. Cei mai multi nu am rezista, dar el inca zambeste si lupta, chiar daca atunci cand il privesti in ochi, tristetea nu si-o poate ascunde.

Boala contactata se numeste Borelia Garini, o boala ce atatca sistemul nervos, afectand muschii, iar apoi alte organe. Conform spuselor actorului, acesta se foloseste doar de 1% din tot ce poate, iar speranta lui e sa se recupereze macar 40%. Noi spunem ca se poate mai mult, dar e nevoie de bani.

ZorileStore.ro doneaza 1% din vanzarile sale in perioada 15.05 – 15.06.2012 pentru actorul Serban IONESCU. Poti intra acum pe magazinul lor online si la orice comanda, indiferent cat de mica sau de mare, ei vor dona 1% din valoarea acesteia catre contul deschis de rudele actorului Serban IONESCU.

Si daca ai cont pe Facebook intra acuma pe  http://facebook.com/ZorileStore.ro  si da share la sectiunea dedicata acestei actiuni umanitare. Fiecare share va insemna 0.5 lei donatie pentru actorul Serban Ionescu .

UPDATE: “Multumim tuturor celor care au dat share si s-au implicat in aceasta actiune umanitara. Datorita implicarii voastre am strans suma de 100 de milioane de lei (10.000 RON) in mai putin de 5 ore. Acesta a fost bugetul maxim pe care compania noastra l-a alocat actiunii pe Facebook. Nu putem suplimenta acest buget destinat share-ului pe Facebook, dar vom dona 1% din cifra de afaceri in perioada 15.05 – 15.06.2010 pentru a suplimenta fondurile. Va multumim inca o data si va asteptam pe site.”

Anul trecut de 1 Mai am iesit pe Tancabesti cu copii la pescuit in cadrul scolii de pescuit. Anul acesta l-am rezervat familiei, asa ca am iesit impreuna pe Magura 8, la o partida de caras fara pretentii, ceva de genul cate 2 undite, o masura de rame, una de viermusi si ceva nada ramasa de anul trecut.

Ideea acestei zile a fost de relaxare absoluta, asa ca nimeni nu s-a ingramadit sa plece mai devreme de 08.30, asta dupa ce ne-am trezit bine si bineinteles dupa ce am baut cafeaua (unii laptele). Citeste mai departe »

- Draga, fara melcii aia nebuni, acvariul e pustiu. Nu are farmec. Ia fa-mi si mie o bucurie si da o fuga la magazin dupa doi melci galbeni.

Dorinta sotiei mele este litera de lege. Asa ca m-am conformat rapid si uite ca-n acvariu au aparut doi frumosi Pomacea bridgesii, adica 2 melci galbeni nebuni Trebuie sa recunosc ca sunt spectaculosi, au o viteza ciudat de mare pentru un melc, acum sunt intr-o parte a acvariului si in cateva secunde ii vezi in partea opusa.

Cand i-am cumparat de la magazin l-am intrebat pe vanzator daca am vreo sansa de pereche. Aaaa vei vedea daca s-a nimerit femela cu mascul.

Si am vazut. La o saptamana dupa ce i-am cazat in noua lor casa, de bine ce le-a fost, ia uite ce a aparut in acvariu? Oua de melc galben & nebun!

Aplauze, sampanie, confetti, poze, interviuri si ma dezumflu rapid cand aflu ca locul oualelor nu este in apa ci undeva mai la suprafata ca se ineaca melcisorii !?!?. Search pe goagle si mai aflu ca melcii astia cand se gasesc sunt tare iubareti si procreativi. Citeste mai departe »

Ce poti face intr-o dimineata de duminica atunci cand iti bei cafeaua si vezi un cer de un albastru ireal fara urma de nori? Pai nimic altceva decat sa pui mana pe telefon si:

- Ce faci ma? Te-ai trezit?

- Aaa, da imi beam cafeaua.

- Perfect pentru amandoi. Hai sa facem o Pupaza!

Imbracat: 5 minute. Pregatit bagajul: 5 minute. In 10 minute rasuceam cheia in contact si intr-o ora si ceva eram pe balta. Primul lucru pe care il fac de fiecare data cand ajung pe Pupaza, opresc sa dau mana cu nea Gicaru si sa schimbam cateva vorbe. Asa imi place omul acesta prin calmul, bunatatea si onestitatea lui incat chiar daca nu am o zi buna la pescuit nu plec suparat de pe balta lui.

- Nicusor, cred ca astazi nu o sa faceti mare lucru. Salaul este in bataie si de doua zile nu are chef de pescari. Mai bine ati incerca un carasel, o cortanica ca merg bine. Uite, lumea se distreaza bine la carasel.

La auzul acestei vesti ni s-a cam taiat din elanul muncitoresc, noi am venit setati dupa salau nu dupa caras sau crap. Am luat o pauza si am dat o tura prin ferma de pasari a lui nea Gicaru. O parte din pauni erau la imperechere.

Pauni albi:

Si pauni albastri: Citeste mai departe »

Pentru cei neinitiati incep cu ceva explicatii: “Kata e o lupta imaginara cu unul sau mai multi adversari.” La prima vedere pare o inlantuire de miscari pe care le face la intamplare un karatist. Cel putin asa am inteles eu vazand diverse filme artistice. Numai ca nu-i asa. Kata este o succesiune de miscari fixe, calculate, ce trebuiesc realizate ca la carte. Asa ca intr-o stiinta fixa fara improvizatii, floricele, inimioare si pupici. In functie de centura ce o detine un karatist, dificultatea unui kata creste atit prin numarul de miscari executate, cat si prin complexitatea lor.

Conteaza totul intr-o evolutie kata: pozitia umarului, cotului, incheieturii mainii, a degetelor, bazinul, genunchiul, glezna, laba piciorului, capul, cum respiri, cand respiri, cum lovesti, unde lovesti, unde privesti, cum privesti, cum saluti, cat de rapid esti, cand te opresti, cat si cand faci pauza, cat de sus sari, etc, etc totul este repetat de sute si mii de ori pana acel kata tinde catre perfectiune. Si fiecare kata are propriile sale miscari si reguli.

Hai ca nu mai mai am rabdare cu explicatiile si trec la anunt: Mara a participat sambata 21 aprilie 2012 la Campionatul European SKDUN, mai precis la Cupa Europeana Kohai destinata centurilor mici, pana la albastra inclusiv.

Nu mai are rost sa va spun de emotiile traite, mai ales ca Mara este o incepatoare in artele martiale pe care le practica din noiembrie 2011. Este a doua aparitie pe un tatami de concurs, dupa Campionatul national de pe 3 martie si o merita pe deplin. A ajuns aici dupa ce a renuntat la orele de joaca pe care le-a inlocuit cu antrenamente, dupa ce si-a luat inima in dinti si la numai 7 ani a plecat o saptamana in cantonament departe de toti cei care o sustin zilnic. Si ceea ce admir la ea este ca toate acestea si le-a dorit, noi ca parinti nu i-am impus nimica. Ea si-a dorit sa mearga la karate, ii place la antrenamente si niciodata nu se plange de programul incarcat. Ea a decis ca poate sa se desparta o saptamana de noi si sa petreaca o saptamana in cantonament. Noi ca parinti suntem simpli sustinatori si spectatori ai evolutiei ei in acest sport.

Despre prestatia Marei la acest concurs ar fi de spus ca este inca o experienta cu plus pentru viitoarele competitii. Asa ne-am pregatit de cand am aflat de la sensei Francovschi Daniela ca va participa la acest concurs important. Va dati seama ca nivelul participantilor a fost foarte ridicat, fiind prezenti copii din Romania, Bulgaria, Suedia, Lituania, Serbia si nu mai stiu cate tari.

Si mai ales ca Mara mea cea cu centura alba a concurat alaturi de cei cu centurile galbena si portocalie. Notele au fost foarte bune, dar nu i-a asigurat un loc pe podium. Mai lucram, mai exersam, mai participam si rezultatele or sa apara cu siguranta.

Ma uit acuma pe geam si vad ce frumos este afara. Senin, soare, vantul nici nu se simte. Las deoparte ca-i un pic mai rece dar in ansamblu chiar este o zi frumoasa. Incep sa ma conving ca meteorologia incet, incet va deveni o stiinta fixa ce-ti va spune la ce ora ploua, la ce ora ninge sau cand va incepe sa bata vantul. Asta pentru ca in zilele ce tocmai le-am petrecut recent pe baltile patriei, prognoza meteo s-a nimerit la fix. Se spunea ca ploua incepand cu ora 09.00 si uite ca a plouat. Se spunea ca vantul va sufla tareeee si uite ca a suflat de m-a zapacit. Se spunea ca iar va ploua incepand cu ora 13.00 si ca sa vezi si sa nu crezi, uite ca plouat.

Deci dragii mei, ascultati ce spun baietii si fetele de la meteo ca treaba devine serioasa si nu mai tine cu faze de genul “las-o ca nu-i asa”.

Introducerea fiind terminata, as fi vrut sa va dau pe spate cu niste salai uriasi, sau macar cu 2-3 bibani dar uite ca de aceasta data au invins pestii. Da, in doua zile vineri si duminica am batut 3 balti. In ordinea prezentarii: Pupaza, Milotina si Darvari.

Am avut parte din belsug de ploaie dar ceea ce a fost mai dezastruos, de un vant criminal care a omorat Citeste mai departe »

Prietenii stiu ca anul trecut nu m-am intersectat prea mult cu doamna stiuca. Fiecare a avut treburile lui, asa ca ne-am vizitat rareori si in special pe la gradinite. Cauzele au fost diverse: nu am picat pe solunar, explozii solare repetate, schimb de dinti, seceta prelungita, schimbarea rutelor de migrare a pasarilor calatoare, gandacii de colorado. Toate-s de vina, eu am fost perfect.

Duminica am plecat cu Georgian in cautarea stiucii. Lejer, ca niste pescari adevarati pe la orele 9.30 montam lansetele pe malul lacului de rapitori “La Conac” din Putineiu de Giurgiu. Nimeni nu-si facuse planuri, nimeni nu visase coada de peste, nimeni nu spera la capturi. Ca doar suntem obisnuiti cu esecul.

Recunosc ca am plecat catre balta cu texte gata pregatite de genul: stiuca-i lesinata dupa depusul icrelor, e anemica si patetica dupa o iarna grea si plina de gheata, ca-si schimba dintii, parul, naravul, etc …  asta in cazul in care nu voi prinde. E bine sa fii precaut

Informatii despre balta, fix spre zero. Pe un site despre pescuit un nene pune o poza cu un stiucan de vreo 5 kg si ceilalti comentatori il iau la trei pazeste ca-i reclama mascata. Deci informatia isi pierde din relevanta. Apoi dau pe siteul baltii de pescuit, il rasfoiesc, citesc regulamentul, povestea baltii si vad pozele cu stiuci. Fain dar reclama este sufletul comertului si cum noi pescarii suntem un pic mai sceptici, iarasi am considerat informatia nerelevanta.

E arhicunoscuta faza ca baltile de pe la noi ascund sub firul apei toate speciile dorite de pescari. “Stiuca aveti?” “Esteee de te mananca!” Salau este?” “Vaii de mineee! Este si de asta .. sute de bucati.” “Somn este?” “Ceee? Lanseta sa ai sa-l scoti!!” Orice intrebi, orice vrei, la ei pe balta vei gasi. Si cand colo, ca de obicei, vei reusi sa prinzi doar un carasel ratacit.

Deci ma intelegeti ca nu am incredere decat in actiunile mele si doar in cateva surse bine intentionate. Asa ca am carat dupa mine cam tot ce se poate in materie de stiuca. Bazinul de rapitor de “La Conacu” este micut, curat, ingrijit, cu salcii plantate si protejat de un gard.

Agitatie mare, cateva atacuri galagioase la suprafata apei mi-au accelerat pulsul la 130. Citeste mai departe »

Din milioane de motive, incepand cu faptul ca unul dintre membrii trupei Atelier este Vlad, om de baza in DreamTeamRo si prieten de nadejde si nu in ultimul rand pentru faptul ca este o trupa de muzica care face live-blogging prin toti membrii ei.

Ideea blogului pe care vi-l recomand sa-l votati, este ca prin el membrii trupei transmit in timp real imagini si trairi de prin locurile/evenimentele in care ajung, incepand cu  instalarea scenei, probe de sunet dar si cu imagini live din timpul concertelor. Practic daca urmariti acest blog veti vedea viata unei trupe de coveruri din Romania anului 2012.

RoBlogFest 2012 este unul dintre cele mai importante evenimente ale anului in ceea ce priveste bloggingul in particular si comunitatea de internet din Romania in general.

Blogul Trupei Atelier este nominalizat la categoria 2. Personal & Infotainment – Blog de muzica si apare sub denumirea: *Trupa Atelier – Jurnal de trup(ă) și suflet*

Pentru a vota trebuie sa te loghezi. Daca nu ai cont, iti faci de aici.

Sasha, Vlad, Stefan, Marius, Eugen, Mihai va multumesc.

.

Cam asa te indeamna targul Expo Aventuri 2012 (editia de primavara). Si nu-i rau de loc, in ideea ca ai de unde alege, chiar daca nu vei gasi discounturile visurilor tale. Pentru mine este cel de-al cincilea targ la care particip in calitate de bagator de seama si uneori de cumparator. De ce ma duc? Pentru ca sa-mi clatesc ochii cu unele jucarii scumpe, ca sa mai aflu si eu ce-i in trend, ca sa schimb impresii cu pescarii consacrati, ca sa aflu care-i colectia primavara-toamna la stiuca si la final ca sa-mi mai completez pretioasele truse de pescuit cu 2-3 produse mult ravnite.

In fiecare an imi spun ca mi-as fi dorit sa fie prezenti mult mai multi producatori si expozanti. Poate m-am uitat prea mult la tv pe la alte expozitii din afara si visez cu ochii deschisi. Parerea mea este ca sunt putini participanti. Nu-i loc aici de analiza, ca-i scump m² , sau ca asta-i puterea finaciara a magazinelor de profile, etc. Este o observatie desprinsa pe parcursul a 5 targuri: aceeasi ofertanti, cu preturi ca in magazin, produse putine, promotii putine si alea in general la produsele ieftine. La cate o editie mai apare cate un personaj nou pe piata, in general producator de nade/accesorii pentru crap, care are ceva oferte de rupe gura targului, de genul 2 + 1 gratuit.

Dar, am retinut ideea acestor tipuri de targuri si anume: multi la un loc ca sa ai de unde alege. De asta merg. Si eu ca multi altii uite ca am avut. Recunosc ca pentru a alege aceste produse am fost ajutat de multi prieteni carora le multumesc pentru sprijin.

Ca sfat, la aceste targuri este bine sa te prezinti in primele 2 zile ca sa ai de unde alege.