Nicu

Nu stiu altii cum sunt dar eu cand imi aduc aminte pe pescuiala zdravana ce-am tras-o anul asta, parca-mi salta si acum inima de bucurie si mai, mai ca-mi vine sa repet isprava. Ahaaaa!

Dragi mi-erau salaul si stiuca, crapul si carasul si bibanii baltii, tovarasii mei de pescuiala, cu cari, iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata la o copca mica, iar vara in zile frumoase de uichend si sarbatori legale, pescuind si chiuind, cutreieram baltile si canalele umbroase, raurile cu meandrele, delta cu ghiolurile si mandrele lacuri, de dupa care imi zambeau stiucili, in zburdalnica varsta a tineretii de pescar! Zau!

Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile cu specific pescaresc din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire. Pe bune!

Pescarul, incalecat pe undita sa, gandeste ca se afla calare pe un crap dintre cei mai strasnici, de vreo 30 kg pe care alearga cu voie-buna, si-l bate cu biciul, si-l struneste cu tot dinadinsu, si racneste la el din toata inima, de-ti ie auzul; si de-l pierde, crede ca i-a facut-o ala de i-o vandut firul de pescuit, si pe undita isi descarca mania in toata puterea cuvantului… Adevar graiesc!

Asa eram eu la varsta cea fericita de flacau pescar si asa cred ca au fost toti pescarii, de cand ii lumea si pamantul, macar sa zica cine ce-a zice.  Nu zaietz pagadi.

• Pin It
• Share
• Tweet

Nimic asemanator.

4 Comentarii la “Amintiri din copilarie, versiunea pescareasca”