Nicu

despre pescuit si pelicani
info-delta.ro DreamTeam

Si evident ca urmeaza raspunsurile primite pe feisbuk:

  • De obicei! 🙂
  • da cin’ zice dom’le ca mint? doar isi dau cu parerea. nu vezi ca totu-i relativ in viata asta? asa-i si cu niste kile de peste 🙂
  • nu stiu dar sunt curioasa
  • pentru ca o au mica 🙂 ………………… undita 🙂
  • …ca le place lor sa minta 🙂
  • Fishermen are born honest, but they get over it….. 🙂
  • Pentru ca n-au altceva mai bun de facut!
  • da? sa ne gandim bine…oare numai pescarii mint?pescarii sunt oameni ca si oricare deci?…. ca si politicienii si multi altiii….intrebati-va de ce politicienii mint? ei cand mint ne afecteaza pe toti romanii ,dar cand pescarii mint nu afecteaza pe nimeni 🙂
  • Poate pentru ca fiecare vrea sa se laude ca a prins cei mai multi si cei mai mari pesti.
  • mint ?…nu stiam .. 🙂
  • din obisnuinta 🙂
  • Nu stiu! Eu nu mint niciodata! (ups!) 🙂
  • doar se exagereaza nu se minte
  • dar cine minte!!!!!!!
  • ca pot 🙂
  • ca sa nu spuna adevarul 🙂
  • poate pt ca ne’ar fi placut (mai mult) sa fie adevarat!!
  • Sa-i intreaca pe …vanatori !:)

Multumesc celor care si-au rupt din timpul lor si mi-au recomandat fire textile pentru maiestatea sa “bibanul”. Acest lucru inseamna mult pentru mine si va multumesc inca odata.

Pentru ca am primit multe recomandari si oarecum sunt pierdut in peisaj,  mai solicit un mic efort din partea voastra ca sa mai restrangem un pic lista.

Va rog sa alegeti cel mai bun fir textil pentru biban si sa votati.

Trebuie sa aleg un fir textil de pescuit pentru biban. Ma ajuti?

  • Sunline Super PE verde 6 lbs (32%, 18 Votes)
  • Berkley Whiplash crystal, 0,06mm, 1,06kg, 110m (12%, 7 Votes)
  • Power Braid Teflon yelow 0.08mm (11%, 6 Votes)
  • Dyneema Silk 90m, 0.148mm, alb translucid, 11lbs (9%, 5 Votes)
  • PowerPro Moss Green 5 Lb, 150 yards (9%, 5 Votes)
  • PowerPro Hi Vis Yellow Line, 8 lb, 150 yards (7%, 4 Votes)
  • CLIMAX miG YELLOW 0,10 mm, 6,8 kg, 110 m (5%, 3 Votes)
  • Savage Gear Adrenaline Super hd pe grey, 120m, 0.10mm, 11lbs (5%, 3 Votes)
  • Berkley Fireline Crystal 2 LB (4%, 2 Votes)
  • Berkley Nanofil 0,08mm, 4,012Kg, 125m (4%, 2 Votes)
  • Berkley Fireline Flame Green 3 LB (2%, 1 Votes)
  • Varivas Avani Sea Bass Premium PE 10lb, 150m (2%, 1 Votes)

Total Voters: 57

Loading ... Loading ...

.

Domnilor pescari apelez la experienta voastra pentru a-mi recomanda un fir textil bun pentru biban. Va invit sa “dati din casa” si sa postati recomandarile voastre cu denumirea completa a modelului si sa facem un mic clasament al celor mai bune fire textile dedicate rapitorilor de talie mica asa cum am facut si pentru voblerele pentru stiuca (un articol foarte apeciat de multi incepatori in ale pescuitului la stiuca).

De aceasta data nu doresc sa impun o restictie privind pretul firului pentru ca imi doresc ca recomandarile voastre sa fie utile atat celor ce isi permit sa investeasca multi bani in echipamentul de pescuit cat si celor cu buzunarul mai stramtorat. Si pentru ca m-am convins ca uneori pretul ridicat al unui fir textil nu se reflecta si in calitate imi doresc sa ma consiliati sa cumpar un fir bun, testat de voi pe care l-ati recomanda cu incredere unui prieten.

Totusi va rog sa tineti cont ca accidental la capatul firului se poate agata si un salau mai imbracat asa ca firul textil trebuie sa faca fata acestui incident neplacut 🙂

UPDATE: pentru un pescuit cu naluci usoare (jig-uri 2-5 g, rotative 2g), bat Ultra Light si mulineta 1000.

Pana acuma am primit urmatoarele recomandari:

  • Sunline Super PE verde 6 lbs
  • PowerPro Hi Vis Yellow Line, 8 lb, 150 yards
  • PowerPro Moss Green 5 Lb, 150 yards
  • Varivas Avani Sea Bass Premium PE 10lb, 150m
  • Berkley Fireline Flame Green 3 LB
  • Berkley Fireline Crystal 2 LB
  • Power Braid Teflon yelow 0.08mm
  • CLIMAX miG YELLOW 0,10 mm, 6,8 kg, 110 m
  • Berkley Nanofil 0,08mm, 4,012Kg, 125m
  • Berkley Whiplash crystal, 0,06mm, 1,06kg, 110m
  • Savage Gear Adrenaline Super hd pe grey – 120m, 0.10mm, 11lbs (6kg)
  • Dyneema Silk 90m, 0.148mm, alb translucid, 11.000lbs

Am scris, am sters, iarasi am scris si iarasi am sters. De fiecare data mi-a iesit un articol trist cu limbaj acru, un articol la care nu-i gaseam sfarsitul. Sau nu-l gaseam eu pentru ca situatia in sine nu are un sfarsit. Despre ce este vorba? Despre pescuitul pe lacurile si canalele salbatice. Locurile acelea care acum multi ani in urma prindeai peste, te distrai si luai acasa de-o prajeala, asta ca sa fim cinstiti. Iar acuma au devenit lacurile foamei. Si nu ma refer la foame ca senzatia nevoii de a manca, ci la foamea de bani a unora ce intind sute de metri de plasa monofilament sau care baga curent si aduna saci de peste ca sa-i vinda.

Ei bine am revenit zilele trecute in trei astfel de locuri si in loc sa ma destind asa cum si trebuie la o partida de pescuit, mai rau m-am intristat. O natura devastata, mizerie cat cuprinde, copaci taiati, resturi de plase monofilament peste tot, pe mal, in apa, in crengi, oameni nemultumiti ca nu mai prind cate un sac cu peste din balta, oameni care sar la scandal atunci cand te aproprii de “sculele” lor de parca-s pe proprietate privata, manele etc, etc. Hai ca prevad ca voi sterge si acest articol pentru ca inevitabil imi vine in gura acel gust amar si cuvintele incep sa devina de plumb.

Nimic nu mai este asa cum stiam eu. Nicio apa nu mai poate spala mizeria ce s-a strans in acele locuri. Va las pe voi sa interpretati cum doriti cuvantul “mizerie”.

Revenind la pescuit, pentru ca la un pescuit am iesit nu la admirat gunoaiele, in 2 din 3 locatii nu am avut nicio emotie. Mai trist a fost la un canal derivat din Arges, canal ce a fost curatat complet de orice urma de stiuca. A fost un nenorocit de an secetos si pestele nu a mai avut unde sa se ascunda in fata atacurilor furibunde ale omului. Pe al doilea lac, de fapt un mic lac tot de pe langa Arges am pescuit cam o ora si m-am retras. Atmosfera nu era de loc prietenoasa si decat sa-mi fac draci, mai bine lasa. Al treilea lac, tot un lac al foamei cum bine le-a numit un prieten de-al meu, mi-a dat o stiuculita.

Atacul m-a bucurat nespus la fel si micul dril nesperat, pana cand am scos pestele pe mal si am constatat ca sunt fericitul posesor al unei stiuci rahitice. Acum in mijloc de noiembrie te astepti ca stiuca sa  fie cu ceva carne pe ea ca rezerva pentru iarna. Asta avea burta lipita de spate si desi batea peste 40 cm parea o amarata de marlita. Un peste stresat si ghinionist nu pentru ca l-am prins eu ci pentru ca s-a nascut intr-un ochi de apa al foamei, al nimanui, un loc unde se baga plase si curent la greu, un loc unde orice inoata este aprig vanat si exterminat. Un mediu ostil care a fortat-o sa se ascunda in iarba deasa si sa evite sa se hraneasca. Foamea si naluca diferita a pacalit-o si a iesit din ascunzatoare. Am eliberat-o pentru ca mi-a fost mila de acest peste hartuit si nu retinerea pestilor a fost scopul partidei de pescuit. A avut noroc de aceasta data, dar cu siguranta ca foamea o va impinge iar sa iasa din ascunzatoarea ei de iarba si atunci aventura ei va lua sfarsit.

Am prins un peste pe un lac al foamei. Poate printre putinii supravietuitori. Nu stiu ce sa mai spun, doar ma rog ca natura sa aiba o forta nebanuita de a regenera ceea ce unii strica din inconstienta, prostie, ura, foame de bani.

Si cand ma gandesc cat de naiv am fost atunci cand am plecat la pescuit si mi-am luat la mine permisul de pescuit de la ANPA mai ca-mi vine sa sterg si articolul asta.

Astazi s-a implinit fix un an de cand Mara practica karate la clubul Dinamic Bucuresti. Si cum puteam sa sarbatorim mai bine decat prin doua medalii la Campionatul National SKDUN pe echipe.

Daca a fost usor? Pai luati in calcul numai ultimele doua saptamani in care s-a pregatit 6 zile din 7. Dimineata scoala, la pranz teme si seara antrenamente pana la opt. Sambata si duminica cand majoritatea copiilor de varsta ei abia se trezeau, ea era la antrenament.

Ne-a fost greu noua ca parinti si bunici daramite ei. Nu s-a plans desi la un moment dat credeam ca o sa cedeze fizic. Dar se pare ca pasiunea ei pentru acest sport a invins oboseala. Au fost zile grele dar tot efortul a meritat! Felicitari Mara, felicitari coechipierilor (Leona, Eva, Vlad J., Ioana, Alex si Vlad T.), felicitari tuturor colegilor de club, multumiri antrenorilor clubului de karate Dinamic Bucuresti.

Au trecut ceva ani. Sa tot fie 20 de cand am inceput. Nu-mi vine sa cred! 20 de ani! Dar stiu ca am imbatranit nu gluma. Si daca tot am realizat asta am zis sa le amintesc si celorlalti membri ai trupei: Baaaaa! Ati imbatranit!

Mihai, Ilie, Emil, Barilu, Varto, Horja, Rosca, F*acaru, Cristina, Alice, Gina, Simona, Andreea, Capitanu, Ceausila, Sora lu’ Ceausila, Dan de la 9, Dan de la 10, Nicu fratele pescar si care ati mai fost cu noi pe coclauri in Delta …. ati imbatranit!!!

Si ca o dedicatie pentru primii aventurieri (Mihai, Ilie, Rosca, Emil, F*acaru) iata cum arata in 2012 acel loc din delta de pe Dunarea Veche de la Mila 23 unde am avut avut prima tabara de corturi acum milioane de ani 🙂

Si poza pe care am cautat-o aseara de am inebunit. Acel loc din delta acum 20 de ani.

Si cateva amintiri in alb-negru si color.

– Au! Aoleu! Baaa! Sa moara ma-ta! Am prins una! Baaa! Aoleu!

– Da ma s-o scot eu! Da-te ma!

– Pleaca ma de-aici! Zi ce sa fac! Aoleu! $@^%##&@!

– E mare maaaa! Al dracu’ baftos! Ti-am zis ma!

– Ai grija sa moara ma-ta poate-o scapi!

– Nu cobi ba tristule! Uite-o maaaaa! Uite-o! Uite-o! Na ba ca am prins-oooooo!!!!

– Cumetre vino-ncoa ca bagaboanta asta a inghitit-o pe toata! Cum morti sa-i scot lu’ asta lingurita din plamani?

– Nu stiu ma! Vezi ca am auzit ca astea musca!

– Ce moaca de intepata trista are! @#$^%$@!

– Acuma s-o cheme pe ma-sa la mine, sa vina la profesoru’! Cine e profesoru’? Hei! Cine e profesoru’? Hei! Oleeeee!

– Pfoai ce baftos! Suna-l pe tac-tu si zii ca ai luat-o ca sa dea sticla aia de vin. V-am spus eu! Al dracu’ baftos!

Si uite asa s-a dus pe apa garlii toata povestea mea ce se dorea sa fie una spectaculoasa. Facusem si ceva foto de dimineata, cand ceata invaluia tot peisajul, parca era si ceva activitate, incepea sa fie perfect pana cand … pana cand au venit baietii.

Cinci la numar, dintre care patru dadeau pentru prima oara dupa stiuca. Citeste mai departe »

Atac fulgerator la suprafata apei. Il sesizez cu coada ochiului si ma pregatesc sa lansez. Intr-o miliardima de secunda analizez directia din care bate vantul, in cealalta miliardima de secunda vizualizez posibilele obstacolele si in ultima miliardima de secunda calculez distanta: 16 metri, 32 de centimetri si 26 milimetri pana la locul impactului cu apa. Nu este chiar atat de simplu. Probabilitatea de a lansa fix acolo este de 1/154 conform formulei P(x)= (px+q)n, o formula banala pe care orice pescar o are in minte la fiecare lanseu.

Am intarziat deja 3 miliardime de secunda si prada poate a parasit zona. Nu-i timp de pierdut!!!

LANSEZ. Naluca pica cu o abatere dezastruoasa de 3 cm si 26 mm. Asa ceva nu mi s-a mai intamplat.

Recuperez rapid si RELANSEZ. E bine, fix acolo unde trebuia, adica in stuf! Ce mama ma-sii s-a intamplat? Trebuie imediat sa dau vina pe un factor extern: vantul, libelulele ori cursa aeriana Bucuresti – Rahova. Clar ca agitatele alea de libelulele-s de vina! Prea dadeau tarcoale! Refac calculul instant adaugand o noua variabila P(x)= (px+q)n-1 , o adaptare a formulei pe care orice pescar o are in minte la fiecare lanseu relansat. Ati remarcat acel -1 da? De la libelule provine.

RERELANSEZ. Da, asta este! Am depasit stuful si naluca-i in copaci. Ce mama mamicii ma-sii s-a intamplat? Clar ca formula folosita este prea avansata, m-am aventurat ce-i drept, uitand ABC-ul pescuitului. Recalculez mult, mult, mult mai simplu de aceasta data:

 

RERERELANSEZ. Da frate, simplitatea isi arata efectul si dovedeste inca odata ca drumul cel mai scurt este ala prin spatele blocului (sari gardul de sarma ghimpata, scapi ce cei 2 rottweileri ai vecinului de la parter, treci prin superbul zid de trandafiri rosii ca in final sa zburzi peste gardul viu din Dracila).

P e r  f  e c t ! Abaterea-i pe minus. Factorul de concentrare imi este spulberat de sunetul strident al telefonului. Care ma suna? Care ma sunaaaaa?

Nervos apuc telefonul si … ce sa vezi? Este dimineata si trebuie sa plec la munca. Pff ce mai partida de pescuit am tras!

OctombRie. Nu stiu daca are sau nu vreun sambure de adevar, dar se spune ca Racii sunt buni de mancat numai in lunile cu R. Daca-mi aduc aminte eu m-am Riscat si i-am consumat si prin iunie si nu am facut “buba”. Daca este sa ma dau cu parerea cred ca toata treaba-i sa fie vii atunci cand ii prepari. Si cum lunile care-s pribegite de R, adica mai, iunie, iulie, august sunt si cele mai calduroase din an, exista riscul ca din cauza caldurii Racii sa moara pana la etapa de preparare. Si daca-i prepari asa, normal ca nu sunt comestibili.

OctombRie, o luna cu R. Am facut eu ce am facut si uite ca m-am ales cu o mica gramajoara de Raci numai buna sa-mi stavileasca poftele nebune.

Metoda de preparare a Racilor fierti este barbara si consta in aruncarea de vii a acestor minunate vietati in oala cu apa clocotita.Va avertizez ca urmeaza o reteta violenta 😀 Citeste mai departe »

Na ca mi-am luat revansa fata de salaul (caci unul a fost) de la Izvoarele de Giurgiu. Am o problema cu baltile unde nu prind pestele pe care-l caut. Si daca partenerii de pescuit prind si eu nu, situatia devine grava si nu mai am liniste si pace. Obsesiv incep sa ma informez, sa analizez, sa gasesc slabiciunile si modul de atac al pestilor de acolo. Dupa parerea mea asta inseamna 90% din pescuit, nu numai momentul X cand esti efectiv pe balta. Cu temele facute revin la locul cu pricina si revin, revin pana prind macar un exemplar. Nu ma intereseaza trofeele ci doar “sa fie”.

Chiar daca nu am stat mult la Izvoarele uite ca am prins un salau pentru linistea mea. I’ll be back!

ferma pupaza
RVP
Ancaar
Categorii
Informare privind ©
Întreg conținutul de pe acest site este protejat de legea dreptului de autor. Informațiile, imaginile de pe acest blog nu pot fi copiate și folosite pe alte site-uri, blog-uri, radio, tv, ziare sau alt mijloc de comunicare în masă fără consimtământul scris al autorului. Am zis!