Localizare si cale de acces: In pozitia 2 sunt situate pesterile din D. Curcuz in directia 126^o ESE de localitatea Nufaru. Dealul Curcuz face parte din Dealurile Tulcei versantul nordic, cu vedere spre bratul Sf. Gheorghe.
Acestea sunt situate la altitudinea absoluta de 90m si la o altitudine relativa de 10 m (fata de drumul de acces).
La capatul estic al satului se deschide drumul negru care porneste de langa fostul CAP. Acesta trece pe langa o ferma zootehnica, situata la aproximativ 2 Km de sat in directia indicata la inceput. Dupa aproximativ o ora se ajunge intr-o albie de drenaj a apelor pluviale, ce este inconjurata de dealul Curcuz ca o potcoava. Valea principala are pe dreapta trei albii colectoare. In dreptul celei de a doua urcam spre locul de cantonare al pesterilor.
Intrarea in padurea de stejar pitic si corn care acopera versantii, cat si vegetatia abundenta, ingreuneaza gasirea locului de destinatie.

Descriere: Pe curba de nivel de 90m se intalneste prima din cele patru pesteri. Aceasta este descendenta, receptoare a apelor pluviale, cu o denivelare totala de -8,20 m si o lungime totala de 45 m.
Are o singura intrare pozitionata pe directia 220^o SV cu dimensiuni 1,10/0,60 m (vezi foto) si o denivelare de -2,4m. Intreaga pestera are o dezvoltare pe directiile: NE-SV - galeria de intrare si NV-SE celelalte trei galerii. Cele din urma sunt paralele intre ele, de unde si denumirea de Pestera Paralela.

Pentru o mai buna descriere a pesterii vom imparti dezvoltarea in cinci zone conform hartii din figura.
Coborarea pe galeria a – principala - este intrerupta de 3 saritori care ingreuneaza inaintarea. Aceasta se bifurca: b - galerie cu inaltimi ce variaza intre 0,6m si 1m cu o foarte mica deviatie de la directia de inaintare -134^o ESE, ce are pardoseala captusita cu argila; c - spre stanga – in directie 33^oNNE- intalnim o saritoare si un put de 2m ce da intr-o galerie ingusta si cu inaltime de max.1m. Dupa aproximativ 5m aceasta isi schimba directia in unghi drept, pe directie paralela cu galeria b - sector d. Galeria se inchide in „fund de sac”.

La aproximativ 4m de la intrarea in galeria c intalnim o alta ramificatie: galeria e in stanga pe o directie NE-SV, cu inaltime descrescanda spre capat, la care prabusirile si inaltimile mici fac inaintarea imposibila.
Profilul longitudinal al galeriei de intrare indica modul de patrundere al apei de precipitatii, care a creat datorita presiunii hidrodinamice un traseu tubular, sectionat de cele trei saritori.

Daca analizam formele de relief endocarstic distingem in afara celor prezentate la inceput: santurile de podea – care isi fac aparitia in portiunea de la intrare, (sector a), hieroglifele- forme ce apar din loc in loc pe tavan, acestea isi au originea in coroziunea tavanului si au dimensiuni de cativa mm, care au fost cimentate cu calcit, dand impresia unor scrieri cuneiforme. Spre capatul sectorului d se pot distinge timide incercari de depunere a calcitului in speleoteme de tavan. Acestea sunt formatiuni de picurare – stalactite.

Aici intalnim una din formatiunile produse de dizolvarea calcarului sub presiune – montmilch (lapte de munte). Acest fel de formatiune reprezinta carbonatul de calciu hidratat, CaCO36H2O sau hidrocalcit. Modul de cristalizare al acestuia este sub forma romboedrica. Este stabil sub temperaturi de 15^oC, deasupra careia se transforma in calcit. Termenul de „lapte de munte” este justificat din cauza aspectului de pasta alba, moale, chiar fluida ca laptele sau plastica si pastoasa ca o branza, cand este imbibata cu apa. Uscat montmilch-ul formeaza acumulari masive ce au la suprafata un praf alb, inconsistent, care se ia pe maini si haine, greu de indepartat. Este o substanta complexa, ce contine cristale microscopice de carbonati de calciu si 35-70% apa.

Profilul de temperatura indica o pestera calda, a carei valoare medie pe timpul iernii nu scade sub 12^oC, iar vara nu creste peste 11^oC, ca in figura de mai jos.

Prin analiza acestui profil, putem deduce o aerare slaba umiditate crescuta spre interior, cu valori de 80-90%. Din punct de vedere al actiunii apei, reiese ca numai cele pluviale o strabat, ocazional, cea ce ne indica tipul de pestera semifosila.

Conditii de vizitare: Este anevoioasa datorita inaltimilor mici, a umezelii de la intrare, a argilei cat si a montmilch-lui. Amintim necesitatea echipamentului de protectie si a sistemului de iluminare.