Localizare si cale de acces: Este situata in litoclaza amintita, la 100 m de P. Mica, sub un pinten de calcar. Intrarea se poate depista numai dupa tubul metalic destul de mare in diametru care se sprijina pe peretele de V (Fig.1).

Descriere: Intrarea este descendenta de dimensiuni: 2,5/0,6m si greu accesibila datorita grohotisului format in urma sfaramarii blocurilor de calcar dupa fisurare.

Este necesar, pentru o mai buna siguranta, sa aveti la indemana o cordelina (coarda de 6mm). Panta abrupta si imposibilitatea gasirii unor prize de sprijin pot crea panica asupra celor care nu sunt avizati.
Galeria de intare coboara in unghi de 350 pe o portiune de 10m, dupa care ajungem intr-o sala cu dimensiuni mari aprox. 5m inaltime si 20/15m la baza acesteia. Pestera are o continuare, din sala mare, pe o directie aproximativ perpendiculara cu cea de intrare, cu inaltimi ce variaza intre 0,5m si 1,5m, dar dupa 20m de mers ghemuit si taras se ingusteaza devenind impenetrabila. Prabisirile si aluviunile loessoidale, ingreuneaza explorarea spatiului subteran.
Din punct de vedere morfogenetic, aceasta s-a format asa cum ne indica si blocurile de calcar de pe pardoseala, prin prabusirea in interior a straturilor.

In urma dislocarii de catre apa pluviala a unor discontinuitati, golurile s-au marit si sub propria greutate stratele nu au mai putut face fata gravitatiei si au cedat, prabusindu-se.

Indicator sunt fisurile – leptoclazele, din tavan si peretii salii de la intrare, cat si ai galeriei din dreapta acestei salii.

In interiorul salii se pot observa straturi rosiatice si cenusii albicioase peste care sunt cele gri inchis-negricioase, ceea ce atesta suprapunerea panzei de Tulcea peste litofaciesul de Agighiol.

Leptoclazeze din sala mare a acestei pesteri au fost astupate prin depunere de solutii de carbonat de calciu (cu ajutorul apei de infiltratie), iar la iesirea din leptoclaza, carbonatul de calciu, a precipitat. Aici apar viniete albe care strabat in toate directiile tavanul salii. Ele indica puternica fisurare a rocii in urma variatiilor de temperatura.

 

Fauna din acest spatiu nu difera de cea din P. Mica, aici se pot intalni elemente trogoxene de tipul anareidelor si coleopterelor. Cheropterele au fost depistate sporadic si in numar foarte mic.

Conditii de vizitare: Daca dorim sa cercetam aceasta pestera o putem face in perioadele calde si fara precipitatii.

Motivul este lesne de inteles, asa cum am amintit anterior, la intrare denivelarea creaza dificultati in inaintare, daca nu avem un echipament adecvat si unele accesorii utile pentru siguranta explorarii.

 

Sa nu lipseasca sursele de iluminat, care pot fi atat pe baza de acetilena cat si electrice.