0

Delta Dunarii este un regn vegetal unic si neegalabil, un adevarat paradis faunistic.

In decembrie 1990, Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO ca rezervatie a biosferei, dobandind maxima recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial.
Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de pajiste, padure luxurianta, zavoaie. Un tinut exotic cu peste 1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia plutitoare, a carei baza este stuful, o planta perena care acopera peste 1500 de kmp din suprafata totala a deltei, constituit in plauri.
Plaurul este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros de 0,5 – 1,6m. Plaurul se poate desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor, transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi .

Terenurile mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie, izma de balta, macrisul de apa, etc.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind – se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa – se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.
Vegetatia de grind cu sol sarat – se extinde pe aproximativ 6% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se pe soluri salinizate.
Pe grindurile fluviatile cresc mai multe specii de salcie, plopi negri, plopi albi, vascul, catina, tufe de mure, iar in apropierea malului marii, pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. In rezervatia naturala Erenciuc gasim arinul negru, aici fiind singura zona din Europa unde mai creste.
In rezervatia naturala Padurea Letea, declarata monument al naturii, gasim numeroare specii de plante printre care : frasinul pufos, vita salbatica, volbura, hameiul, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumariu, cornul, paducelul, macesul.

Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Intalnim patru tipuri de zavoaie dezvoltate pe grindurile fluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe grindurile fluviatile cele mai inalte. Un tip de zavoi mai rar este arinisul, care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.

In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul galben, stomata, lintita, pestisoara, urticularia, aldrovanda.
Ecositemul acvatic este foarte bine reprezentat de catre fitoplancton, diverse specii de alge brune, verzi si albastre si de zooplancton, cu care se hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei (nevertebrate, moluste).

In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole. Dezvoltarea arhaica a acestor amenajari, pana in anii 1989, au schimbat total peisajul deltaic, in regresul tuturor speciilor prezente din Delta. Datorita ineficientei economice o mare parte dintre acestea sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural.

    imagini Romeo Huidu
DISTRIBUIȚI

Ultimele articole

Stanjenel de stepa albastru – Iris suaveolens

Este o panta erbacee perena cu o tulpina subtire, simpla sau peduncul, care poate creste pana la o inaltime de 8-15 cm. Infloreste la inceputul lunii aprilie prin poieni din silvostepa dobrogeana. Planta mai este cunoscuta si sub denumirea de ratisoara.

Papura lata – Typha latifolia si papura ingusta – Typha angustifolia

Sunt plante perene, ambele specii de papura sunt foarte raspandite, intalnindu-se la marginea baltilor, lacurilor, canalelor, apelor lin curgatoare. Papura cu frunza lata poate atinge inaltimi de pana la 4 m, are frunzele late de 1-2 cm, bazale, liniare, plate, fata de papura cu frunza ingusta (dupa cum ii spune si denumirea) ce are frunza…

Stuf – trestie- Phragmites australis

Stuful formeaza una din cele mai intinse suprafete compacte din Delta Dunarii, acoperind peste 1500 de kmp din suprafata totala a acesteia. Phragmites australis, (stuf, trestie), este o planta erbacee perena, care are rizom tarator (radacina stufului), tulpina verticala rigida cu inaltime intre 1-4 m (exceptional atingand 7m), frunze lanceolate verzi-albastrui cu lungimi intre 40-50…

Nufar galben – Nuphar lutea L

Este o planta ierboasa perena, cu dimensiuni intre 1-1,5m, intilnita mai ales in ape cu adancimi mici si medii, lin curgatoare, statute sau mlastinoase. Frunze plutitoare pe suprafata apei, in forma ovala sau de inima, ce prezinta petioli foarte lungi, de forma triunghiulara. Radacina este sub forma de rizom repent, ramificat. Floarea este solitara, mirositoare,…

Articole din sectiune

Va recomandam sa cititi

Tura cu canoea in Delta Dunarii

Stiti voi cum vine treaba asta? Daca prinzi gustul sa explorezi Delta Dunarii de la nivelul firului de apa, apoi nici ca te mai poti lasa de asta. Indiferent daca esti intr-un caiac sau intr-o canoe, experienta ce ti-o ofera o calatorie lenta pe canalele din…