Delta Dunarii este un regn vegetal unic si neegalabil, un adevarat paradis faunistic.
In decembrie 1990, Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO ca rezervatie a biosferei, dobandind maxima recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial.
Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de pajiste, padure luxurianta, zavoaie. Un tinut exotic cu peste 1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia plutitoare, a carei baza este stuful, o planta perena care acopera peste 1500 de kmp din suprafata totala a deltei, constituit in plauri.
Plaurul este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros de 0,5 – 1,6m. Plaurul se poate desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor, transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi .
Terenurile mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie, izma de balta, macrisul de apa, etc.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind – se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa – se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.
Vegetatia de grind cu sol sarat – se extinde pe aproximativ 6% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se pe soluri salinizate.
Pe grindurile fluviatile cresc mai multe specii de salcie, plopi negri, plopi albi, vascul, catina, tufe de mure, iar in apropierea malului marii, pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. In rezervatia naturala Erenciuc gasim arinul negru, aici fiind singura zona din Europa unde mai creste.
In rezervatia naturala Padurea Letea, declarata monument al naturii, gasim numeroare specii de plante printre care : frasinul pufos, vita salbatica, volbura, hameiul, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumariu, cornul, paducelul, macesul.
Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Intalnim patru tipuri de zavoaie dezvoltate pe grindurile fluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe grindurile fluviatile cele mai inalte. Un tip de zavoi mai rar este arinisul, care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.
In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul galben, stomata, lintita, pestisoara, urticularia, aldrovanda.
Ecositemul acvatic este foarte bine reprezentat de catre fitoplancton, diverse specii de alge brune, verzi si albastre si de zooplancton, cu care se hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei (nevertebrate, moluste).
In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole. Dezvoltarea arhaica a acestor amenajari, pana in anii 1989, au schimbat total peisajul deltaic, in regresul tuturor speciilor prezente din Delta. Datorita ineficientei economice o mare parte dintre acestea sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural.
Foarte fascinant