Delta Dunarii reprezinta cea mai noua unitate naturala din tara noastra, avand suprafata de 4180 Km2, iar dar daca luam in considerare si complexul lagunar Razim – Sinoie si limanul Dunarii, aceasta suprafata se extinde la aproximativ 5500 Km2. Delta Dunarii apartine intr-un procent de 82% Romaniei, restul fiind localizata pe teritoriul Ucrainei.
In anul 1991, Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO ca rezervatie a biosferei, dobandind maxima recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial.
Pozitia geografica a Rezervatiei este definita de urmatoarele coordonate geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) si 29°42’45” (Sulina) longitudine estica; 45°27′ (bratul Chilia, km 43) si 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordica.
Geneza: Potrivit studiilor stiintifice, Delta Dunarii isi are originile in urma cu aproximativ 16000 de ani. O lupta continua intre fortele naturii, intre uscat si apa, ce modeleaza inca din perioada preistorica, configuratia acestui teritoriu. In urma cu aproximativ 16000 de ani intre insulele Letea si Caraorman se formeaza un cordon litoral, ce inchide Golful Tulcea, transformandu-l intr-o laguna, ca urmare a interactiunii dintre fluviu si mare.
Istorie: Intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr)., descrisa de “parintele istoriei”, Herodot, reprezinta prima atestare istorica despre Delta Dunarii. Mai tarziu, in secolul al II-lea iHr, Polibiu descrie Delta ca un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa. Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Aceste descrieri, evidentiaza ca Delta, ca orice pamant nou, este in continua instabilitate si prefacere.
Activitati economice: In perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii industria se dezvolta pe baza exploatarii si valorificarii resurselor naturale, in primul rand a resurselor piscicole, agricole si stuficole. Terenurile agricole reprezinta o proportie de 12,9% din suprafata deltei , insumand un total de 61.453 ha. Cresterea animalelor in RBDD se face in sistem extensiv. Bovinele, ovinele, cabalinele sau porcinele sunt crescute in stabulatie libera pe grindurile deltaice sau pe terenurile proaspat iesite de sub inundatie.
Reteaua hidrografica: este destul de complexa, prezentand un interes deosebit din punct de vedere geografic, economic, precum si turistic. Aceasta retea hidrografica cuprinde: bratele Dunarii, lacurile, baltile, mlastinile, garlele, japsele, canalele, sahalele.Ea asigura alimentarea cu apa a lacurilor, precum si navigabilitatea. Lungimea totala a garlelor naturale si partial modificate este de 1.742 km, iar cea a canalelor este de 1.753 km. Din inventarierea lacurilor facuta inainte de 1960, a rezultat un numar de 668 de lacuri insumand 31.262 ha (9,28% din suprafata Deltei Dunarii). In urma actiunii de desecare a lacurilor din cele mai mari amenajari agricole din Delta Dunarii, Sireasa si Pardina, numarul total al acestora a scazut la 479 (lacuri mai mari de 1 ha) iar suprafata totala a ajuns la 25.666 ha (7,82% din suprafata deltei).
Relieful. Delta Dunarii este o campie aluvionara in plina evolutie si reprezinta cel mai tanar relief de acumulare din tara noastra la aparitia caruia au participat si participa in egala masura fluviul si marea. Altitudinea medie a Deltei Dunarii este de 0.52m. Zonele cele mai inalte din Delta Dunarii o reprezinta grindurile, inaltimea maxima a dunelor de nisip fiind de 12.4 m. Aici, dupa modul de formare exista patru tipuri de grinduri: fluviale, marine, continentale si antropice.
Solul. Conform lucrarii „Harta solurilor din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii “elaborata de I. Munteanu si colab.(1996), principalele tipuri de sol si folosinte sunt: Solurile aluviale, Limnosolurile, Gleisolurile, Psamosolurile si nisipurile, Solonceacurile, Soluri balane, Histosolurile, Antroposolurile si non-solurile.
Clima Deltei Dunarii este de stepa temperat – continentala influentata de vecinatatea Marii Negre si de suprafetele intinse de apa. Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici variatii de temperatura, cu ierni blande sarace in zapada si veri fara canicula. Temperatura medie anuala in Delta Dunarii este de peste 10 °C. Precipitatiile sunt sub media anuala, fiind regiunea cu cele mai putine precipitatii din tara, gradul de ariditate fiind mare.Reteaua hidrografica
Flora. Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de pajiste, padure luxurianta, zavoaie. Un tinut exotic cu peste 1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia plutitoare, a carei baza este stuful, o planta perena care acopera peste 1500 de kmp din suprafata totala a deltei, constituit in plauri.
Dintre cele mai reprezentative plante din Delta Dunarii enumeram: nufarul alb, nufarul galben, salcie, frasin, arin, plop, vita salbatica.
In rezervatia naturala Erenciuc gasim arinul negru, aici fiind singura zona din Europa unde mai creste.
In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole.
Fauna. Este una din cele mai bogate si variate din Europa: 44 specii de mamifere, 136 specii de pesti, 341 specii de pasari, 10 specii de amfibieni, 11 specii de reptile, moluste, crustacee.
In Delta Dunarii au fost identificate 44 de specii de mamifere, din care cele mai numeroase exemplare sunt cele ale rozatoarelor si insectivorelor. Nutria, nurca, si vidra, specii a caror viata este strans legata de apa, in prezent sunt protejate de legislatie datorita scaderii alarmate a numarului acestora.
In zonele mlastinoase intalnim mistretul, destul de bine reprezentat, iar in zonele cu teren ferm din Delta intalnim: dihorul, caprioara, bursucul, vulpea, sacalul si mai rar pisica salbatica.
Pestii sunt reprezentati in Delta Dunarii prin 133 specii dintre care 31 de specii traiesc atat in apele dulci cat si in cele sarate (exemplu morunul, cega, nisetrul, pastruga, scrumbia de Dunare, cambula), 44 de specii traiesc numai in ape dulci (exemplu salaul, carasul, stiuca, linul, somnul, crapul, avatul, bibanul) si cel mai bine reprezentate ca numar de specii 58, ce traiesc numai in apele sarate din Marea Neagra si aici mentionam calcanul, sprotul, hamsia, stavridul, etc.
In Delta Dunarii intalnim 327 de specii de pasari, adica aproximativ 81% din avifauna Romaniei. Aici cuibaresc 218 specii.
Cele mai numeroase specii de pasari intalnite sunt cele acvatice, reprezentand 82% din avifauna acvatica europeana, 114 specii in total, din care aici cuibaresc 81 specii si migreaza prin Delta 60 specii.
In Delta Dunarii traiesc 7 specii de broaste, 2 specii de testoase repezentate prin: testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca ibera) si testoasa de apa (Emys orbicularis), 5 specii de soparle, 6 specii de serpi. In zonele nisipoase de pe grindurile Letea, Saraturile si Perisor, poate fi intalnita singura specie veninoasa din delta, vipera de stepa (Vipera ursinii)
Molustele, reprezentate prin melci si scoici, sunt frecvent intalnite pe teritoriul Deltei Dunarii.
Dintre crustacee, cele mai reprezentate specii sunt: racul de rau si crabii (specii intalnite pe malul Marii Negre).
Fotografii Referat Delta Dunarii pentru clasa a 8-a
Puteti alege oricare dintre fotografiile care insotesc acest articol pentru a ilustra referatul
