Fluviul Dunarea

5 februarie 2022

Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, dupa Volga, izvoraste de sub varful Kandel (1241 m), din Muntii Padurea Neagra, Germania. In localitatea Donaueschingen, cele doua paraiase Brigach si Breg isi amesteca apele in parcul castelului Fürstenberg, pornind catre est, intr-o lunga si aventuroasa calatorie, de aproximativ 2860 km catre Marea Neagra.
La punctul de izvor al fluviului, se afla un complex statuar, reprezentand doua femei, o mama, simbolizand Europa, ce ii arata fiicei sale , Dunarea calea pe care trebuie s-o urmeze .
Dunarea, traverseaza si in acelasi timp uneste, 4 capitale – Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad si 10 state europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.
De la izvoarele sale, din Muntii Padurea Neagra si pana la varsare, strabate variate forme de relief care imprima cursului Dunarii cand un aspect de fluviu navalnic de munte, cand un aspect de fluviu de ses, cu ape linistite. De-a lungul a mai bine de doua milioane de ani isi implineste cursul, infruntand mai multe culmi muntoase ale sistemului alpino – carpatic, daltuind peisaje de o rara frumusete, impodobite de om cu numeroase castele medievale sau cu asezari pierdute in vegetatie.
Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de aproximativ 2860 km si se varsa in Marea Neagra, fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est.
Important drum fluvial international, Dunarea parcurge 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) are afluenti din alte sapte tari si trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
Pe teritoriul Romaniei, cursul inferior al Dunarii, se desfasoara pe o distanta de 1075 km intre localitatile Bazias si Sulina, facand granita cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km), colectand majoritatea raurilor din Romania cu exceptia celor din Dobrogea.
Datorita faptului ca traverseaza o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior al Dunarii este impartit in cinci sectoare: defileul carparic, sectorul sud-pontic, sectorul pontic oriental cu balti, sectorul predobrogean si sectorul deltaic.
Transporta anual circa 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m³ de apa. Prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidroenergie, piscicultura, fiind totodata si o importanta sursa de apa pentru agricultura, industrie si populatie.

Bratele Dunarii:

Bratele Borcea si Ostrov – formate in dreptul localitatii Silistea. Intre Bratul Borcea, la vest si Bratul Dunarea Veche, la est, in Valea Dunarii, Dunarea formeaza Balta Ialomitei. Cursul Bratului Borcea se intinde din dreptul localitatii Calarasi pana la Harsova, trecand si prin Fetesti.
Bratul Dunarea Veche – format dupa localitatea Giurgeni, brat mai putin navigat, separand Balta Brailei de Dobrogea. Pe acest brat se afla orasul Macin.
Bratul Valciu – Este cel mai important dintre bratele de vest ce margineste Balta Brailei. In partea sa de sud cuprinde Balta Mica a Brailei, rezervatie naturala.
Bratul Calia – format in zona satului Gura Garlutei, margineste la vest Balta Mica a Brailei, rezervatie naturala.
Bratul Chilia – incepe de la Cetatea Chiliei, punctul in care Dunarea se desparte in 2 brate : Chilia si Tulcea. Bratul Chilia se indreapta spre nord, avand lungimea cea mai mare (120 km) si debitul de aproximativ 60% din total. Latimea bratului variaza intre 300-700 m, unori depasind aceasta limita. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare, intre grinduri. La varsarea acestuia in mare, se gaseste o delta secundara cu trei brate secundare: Tataru, Cernavoda si Babina, situate pe teritoriul Ucrainei. Delta secundara a Chiliei, care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80 m/an) nu apartine teritoriului tarii noastre, apartinand Ucrainei. Localitati de-a lungul bratului: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina – Bratul cel mai scurt (64 km), regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol, este situat in mijlocul Deltei si este folosit pentru navigatia vaselor maritime in urma adancirilor si corectarilor unor meandre. In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa s-a dublat (18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor, la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii, formandu-se bara de la Sulina, care are tendinta de a optura gura de varsare. Pentru a diminua acest efect, a fost construit un dig (in lungime de 10 km) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii. Acest brat al Dunarii este dragat continuu, servind navigatiei maritime.
Localitati de-a lungul bratului: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina.
Bratul Sfantul Gheorghe – are un curs sinuos desfasurat pe 112 km, inaintand spre sud-est. Sfantul Gheorghe este cel mai vechi brat, care transporta 22% din volum de apa si aluviuni. Cea mai mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin taierea unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km navigabili. La varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule, Sacalinul Mic si Sacalinul Mare. Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim. Localitati de-a lungul bratului: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.