Principala motivație pentru care Delta Dunării nu a fost declarată, în scopul protecției, ca Parc Național, este existența pe teritoriul ei a 25 de localități însumând circa 15.000 de locuitori.
Răspândirea lor aproape peste tot unde au fost locuri favorabile pentru întemeierea unor așezări umane și conviețuirea de secole împreună cu natura, folosind-o sub toate formele ei atât de variate, justifică pe deplin afirmația că locuitorii deltei sunt parte integrantă din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
În relație directă cu resursele naturale ale deltei, ocupatiile traditionale ale locuitorilor sunt pescuitul, agricultura, creșterea animalelor, tăierea stufului iar în unele zone agroturismul. Delta Dunării poate constitui un exemplu de conviețuire interetnică. Alături de români, care sunt majoritari, trăiesc în deplină armonie alte 21 de naționalități dintre care cele mai bine reprezentate sunt rușii – lipoveni, ucrainienii și turcii, tătarii. Datorită acestei particularități, Delta este considerată cea mai cosmopolită unitate geografică de pe glob.
Pentru localnicii din Delta Dunării, principala și cea mai veche îndeletnicire este pescuitul. Peștele reprezentând o sursă importantă de hrană, iar valorificarea acestuia le aduce venituri care îi ajută să supraviețuiască.
Deși s-a redus mult ca activitate în ultimii 18 ani, prelucrarea stufului și a papurii, a rămas totuși o activitate de bază a locuitorilor Deltei Dunării. Stuful se folosește în mod tradițional ca sursă de energie de către localnici, împletituri de stuf pentru producerea de covoare, decorațiuni interioare, jaluzele, pereți despărțitori, garduri.
Agricultura și creșterea animalelor reprezintă o alta îndeletnicire a locuitorilor din această zonă, practicate în special pe grinduri. Creșterea animalelor este practicată doar pentru autoconsum.
Apicultura, ocupație tradițională în trecut, în prezent este practicată de către un număr mic de apicultori.
O alta sursă de venituri, dezvoltată în anii de după 1990, o reprezintă agroturismul. Mulți localnici, intuițind potentialul turistic pe care îl oferă Delta, precum și lipsa unui turism organizat, a locurilor de cazare, și-au dezvoltat propria afacere, cazând turiști, oferindu-le din ce în ce mai multe servicii, adaptându-se rapid la cererea pieții.
Potentialul cultural și istoric, cu numeroase vestigii arheologice (Argamum, Histria, Heracleea), elementele de etnografie și folclor și așezările umane cu o înfățișare și viață social-economică specifice deltei, constituie încă un argument în favoarea protejării acestui ținut unic din România și chiar din Europa.
Fotografii de Romeo Huidu si InfoDelta.ro
