M-am uitat pe harta (aia clasica, de hartie), am localizat cetatea in apropiere de Turcoaia si am zis ca musai sa fac o sesiune foto la acest obiectiv, fotografiile lipsind din site pentru cetatea asta. Dupa harta, nimic mai simplu dar in teren totul s-a dovedit a fi destul de complicat.
Venind dinspre Macin, conform hartii este un drum la dreapta ce duce la cetate. Ei bine, drumul asta este atat de ‘vizibil’ incat am trecut ca vantul si ca gandul pe langa el, ajungand pana la urma aproape de sat. Este greu sa gasesti vreun obiectiv turistic in judet datorita lipsei indicatoarelor, sau daca acestea exista sunt in numar mic, ruginite, micute si ascunse dupa vreun copac. Deviind de la subiect, felicitari celor din Cerna, localitate impanzita de panouri mari ce indica cum sa ajungi la casa memoriala a poetului Panait Cerna. O treaba bine facuta !
Asa … dupa ce am ratat drumul catre cetate, ne-am reorientat repede pe harta si am ales ce-a de-a 2 cale prin care sa ajungem la cetate si anume pe drumul de pe langa malul bratului Macin, inainte de a intra in Turcoaia. Zis si facut … ceva slalomuri pe un drum de pamant cu nisip, printre utilajele ce prelucrau nisipul, balastiere, avand in stanga Dunarea si in dreapta un mal urias de pamant si piatra inalt pe alocuri de aproximativ 20 metri, aidoma unui zid de aparare. Ei .. acolo sus se vedeau cateva urme posibil ale cetatii. Dar cum sa ajungem acolo sus ? Malul este practic inacesibil de urcat, numai daca ai echipament de alpinist reusesti. Am gasit o ‘bresa’ in mal, o urma de drum si ne-am aventurat pe acolo cu batrana Dacie 1300 suprainaltata . Drumul este de offroad, spectaculos, ca un canion.
Dupa ceva aventuri pe drumul asta, ne-am oprit si excaladand micul canion am zarit urmele cetatii. Ca de obicei, nimic nu este usor de obtinut! Am descoperit cu durere ca exista niste ciulini mici, cu niste tepi duri si ascutiti ce nu ai cum sa-i ratezi, ciulini care infipti adanc intre talpa piciorului si sandale … iti dau lacrimile de fericire. Asa ca la fiecare pas pe acest platou, inspre ruinele cetatii m-am oprit sa-mi eliberez picioarele de durere.
Si cum soarele apunea vertiginos totul devenise foarte interesant. De fotografiat am avut materiale, dupa cum se vede si in galeria foto postata pe site, dar ar fi fost interesant daca locul ar fi fost mai intens exploatat, marcat, ingradit, conservat, reconstruit, nu lasat asa la mila naturii. Pacat de obiectiv pentru ca are potential si aici cu siguranta ai avea ceva de vazut.
Dupa sesiunea foto ultrarapida m-am intors in aceleasi chinuri la masina lasata in canion repetandu-mi la fiecare pas : „Urasc sandalele! Urasc sandalele ! Urasccc sandaleleeee !”. Am iesit din canion exact pe drumul ce-l ratasem venind dinspre Macin. Simplu si cat de cat accesibil pana la un punct, de acolo pe jos prin ciulini! Asa ca daca doriti sa ajungeti la aceasta cetate, undeva prin mijlocul lui cuptor, cautati acest drum spre cetate si nu mergeti incaltati in sandale.
Daca v-a placut acest articol va invitam sa lasati un comentariu. Pentru noi, comentariile sunt foarte importante, avand astfel un feedback de la voi. Multumim.
S-au mai schimbat lucrurile din 2009 la obiectivele turistice din judetul Tulcea, s-au mai asfaltat drumuri, s-au mai pus indicatoare, turistii sunt mai educati si informati. Dar drumul spre Troesmis este si astazi o provocare. 2018 🙂
N-as putea sa spun urasc bicicleta dar nici cu bicicleta nu ai cum sa-i ratezi. Sa vezi ce frumos a fost cand am vazut cauciucurile pline de spini. Am facut 10 pene si am consumat inca doua camere de rezerva sa ajung si la Lacul Iacobdeal pe care il aveam in tura. M-a prins noaptea pana spre Galati. Va sfatuiesc sa vizitati cetatea si iacobdealul. dar sa lasati bicicleta undeva in Turcoaia. Zona Este Superba.
Dinspre Macin la stanga, pe unde se ajunge la Tulcea pe Rachelu sau inainte, pe Cerna? Pe unde se ajunge?
ah, cat imi doresc si eu sa o vizitez….voi tine cont de sfaturi!
“Urasc sandalele! Urasc sandalele ! Urasccc sandaleleeee !”
Chiar asa de rau a fost?