Pe Dunare, nu putem discuta de o nadire la punct fix, asa cum procedam pe balti. Curentul este puternic, doar este o apa curgatoare.
In primul rand, pentru o nadire cat de cat eficienta, locul ales pentru partida de pescuit trebuie sa fie cat mai bine cunoscut de pescar. Pescarul trebuie sa stie ce adancime are apa, ce structuri sunt pe fundul apei, cum se manifesta curentul apei in acea zona. Daca aceste criterii nu sunt indeplinite, este bine de testat locul, ca sa ne putem da seama la ce distanta in amonte incepem nadirea, astfel incat efectul acesteia sa se produca in perimetrul ales pe pescuit. Una din metodele de verificare a curentului apei este cu o lanseta prevazuta cu un plumb usor ce se lanseaza sistematic in amonte, urmarind locul unde atinge plumbul fundul apei. Astfel putem aproxima si distanta la care sa nadim, ca nada sa se plaseze in perimetrul de pescuit.
Vorbind de locul ales de pescuit, este de preferat gasirea de anafore sau pozitionarea in dreptul vreunui cot al Dunarii unde curentul este mai slab.
Nadirea pe Dunare se poate face din barca, dar si de pe mal. Din barca este mai simplu, aruncandu-se nada in amonte. De pe mal, se pot folosi prastii, catapulte, racheta de nadire .. si de ce nu forta bratului (in functie de distanta pana la prag sau pana la senalul navigabil). In general, se folosesc monturi cu naditor pentru un efect sporit.
Nadirea pe Dunare se poate face din barca, dar si de pe mal. Din barca este mai simplu, aruncandu-se nada in amonte. De pe mal, se pot folosi prastii, catapulte, racheta de nadire .. si de ce nu forta bratului (in functie de distanta pana la prag sau pana la senalul navigabil). In general, se folosesc monturi cu naditor pentru un efect sporit.
Pe langa nada, in amestec se mai pune si pamant galben (lut) pentru a fixa mai repede nada pe fundul apei.
Cea mai utilizata nada pentru Dunare este porumbul, vorbind de pescuitul la crap. Acesta se pune la inmuiat, ca sa cada mai usor la fundul apei, apoi se amesteca cu atractanti si pamant umed, realizandu-se bulgari pentru nadit. In afara de porumb se foloseste si amestecul mamaliga – pamant umed tot sub forma de bulgari.
Cea mai utilizata nada pentru Dunare este porumbul, vorbind de pescuitul la crap. Acesta se pune la inmuiat, ca sa cada mai usor la fundul apei, apoi se amesteca cu atractanti si pamant umed, realizandu-se bulgari pentru nadit. In afara de porumb se foloseste si amestecul mamaliga – pamant umed tot sub forma de bulgari.
Este corect ca din cauza specificului apei curgatoare este necesara o nadire cantitativa dar sa nu uitam ca folosirea unor atractanti in cantitate excesiva poate inversa efectul dorit al nadirii.
Efectul nadirii nu se va face simtit imediat, ci dupa cateva ore. In functie de perioada dedicata partidei de pescuit, nadirea se repeta.
Pe langa porumb si mamaliga, se pot folosi orice fel de boabe si seminte, paine uscata, srot de floarea soarelui, pelete, biscuiţi, etc, amestecate in orice combinatie.
O tehnica interesanta vazuta acum ceva timp la niste pescari pe Dunare, o reprezinta comasarea nadei intr-o “masa tare” . Un amestec de seminte, boabe, mamaliga .. etc, cu pamant si putina apa, modelat in forma de caramida si lasat la intarit la soare. Dupa ce amestecul devenea “beton”, il plasau cu barca in zona de pescuit. Efectul acestei metode de nadire este de durata datorita dispersiei mai lente a nadei in apa.
