Asa cum Delta Dunarii nu este un loc obisnuit ci unul cu totul special asa si conditiile de fotografiere de aici sunt putin speciale.
In primul rand trebuie sa stiti ca in Delta Dunarii poti ajunge pe jos sau cu masina numai in foarte putine locuri, restul, cele mai frumoase, sunt accesibile numai cu barca. Cum conducerea unei barci in ape ce pot avea adancimi inselatoare, uneori prea mici pentru navigatie sau curenti puternici ori valuri starnite din senin va recomand cu multa caldura sa nu plecati la drum fara un ghid bun, mai ales ca cei 5500 de km patrati de lacuri si canale ale Deltei nu sunt nu sunt semnalizate si marcate.
Inceputul este foarte important asa ca voi insista putin pe partea de ghid.
• Asigurati-va ca luati un ghid bun cunoscator al Deltei, impresia ca toti localnicii sunt buni cunoscatori ai locurilor este de cele mai multe ori gresita, ei in general cunosc foarte bine locurile din jurul satelor de bastina, nu toata Delta.
• Asigurati-va ca ghidul cu care mergeti are idee despre ce inseamna fotografia deci despre ceea ce asteptati de la el, in ultima vreme este o adevarata avalansa de “ghizi specializati in ture de fotografie”, de cele mai multe ori fiind oameni care au vazut ca se cere acest lucru si au zis ca da bine si in prezentarea lor asa ca au adoptat-o imediat.
• Asigurati-va ca ghidul pe care il alegeti este dispus sa plece la ore bune de fotografiere, nu cumva sa aibe de scos plase dimineata la prima ora si sa auziti raspunsuri de genul « Lasa domnule ca pasarile sunt tot acolo si la 11 ziua, nu pleaca nicaieri ».
• Asigurati-va ca plecati cu o barca dedicata unor activitati turistice si nu cu o barca de pescuit in care va veti umple echipamentele de solzi, resturi de peste, apa clocita si alte mizerii iar turul de fotografie va fi in interesul vostru si nu un tur de verificare a plaselor de pescuit.
La treaba !
Evident ca principalul stil de fotografie practicat in Delta este wildlife, fotografierea vietuitoarelor salbatice insa nici flora, insectele sau peisajele inedited nu sunt mai prejos, intr-un cuvant, fotografia de natura.
Studiati din timp caracteristicile acestor tehnici de fotografiere si aduceti-va de acasa tot ce va trebuie, ar fi pacat sa descoperiti ca nu sunteti corespunzator echipati la 5 ore de mers de lumea civilizata.
Daca pe canale va mai puteti atasa de un mal pentru a avea putina stabilitate, pe lacuri nu exista maluri, numai stuf, asa ca in majoritatea cazurilor veti trage din barca. Despre acest lucru am scris mai demult un articol asa ca nu am sa mai revin asupra lor.
Pentru o mai buna stabilitate nu puneti trepiedul direct in barca decat daca barca este oprita si nu sunt valuri, altfel trepiedul se va misca odata cu barca si va fi inutil. Daca adancimea apei va permite puteti pune trepiedul in afara barcii, in apa sau puteti folosi un monopied in acelasi scop. Stabilizat de fundul apei veti avea eficienta maxima.
Este bine sa luati in calcul si fotografierea la panda, din camuflaj. Pentru ca locurile in care puteti pune un cort de camuflaj sunt foarte putine va recomand sa aveti la voi macar o plasa de camuflaj pe care o montati foarte usor pe barca cu ajutorul unor crengi de salcie sau tulpini de trestie. O sedinta de panda, dimineata la rasarit, poate fi deosebit de productiva daca alegeti ca loc de panda un loc bun de hranire al pasarilor.
Ca pont de tehnica de fotografiere pot sa va spun un singur lucru : Nu abordati pasarile din pozitii de superioritate, nu arata deloc bine o pasare fotografiata de sus in jos, incercati cateva cadre cat mai aproape de nivelul apei si faceti o comparatie cu o fotografie trasa de sus, veti vedea imediat ca perspectivele « joase » avantajeaza foarte mult subiectul.
Asigurati-va intotdeauna echipamentul impotriva umezelii, fie printr-o cutie descrisa in articolul anterior, fie printr-un sac impermeabil. Ploaia poate incepe oricand sau puteti intalni « melteanul de balta » specie ce se manifesta prin incercari patetice de impresionare a celor intanlniti in cale cu inaltimea valurilor ridicate de barca de neam prost si motorul supradimensionat.
Un articol semnat Iliuta Goean
