Mănăstirea Cocoș este situată în județul Tulcea, la o distanță de aproximativ 6 km de comuna Niculițel.
Așezământul de rugăciune este întemeiat în anul 1833 de către trei călugări români, Visarion, Gherontie și Isaia, veniți de la Mănăstirea Neamț, călugări ce cumpără pământul de lângă dealul Cocoșului și încep să construiască, cu încuviințarea organelor administrative locale musulmane, locul de rugăciune și adăposturile.
Alegerea locului de ridicare a mănăstirii nu s-a făcut la întâmplare, căci în Evul Mediu, zona înaltă și împădurită din nordul Dobrogei a adăpostit o viață monahală destul de intensă. Chiar actualul sat Niculițel purtând numele de Monastiriștea.
În anul 1841, cei trei călugări români sunt recunoscuți ca ctitori ai centrului spiritual al românilor din Dobrogea, ce avea să devină Mănăstirea Cocoș.
Temelia bisericii din piatră se pune în anul 1853, alături de bisericuța veche construită din pământ și nuiele, ambele dăinuind până în anul 1910, când, nemaiputând fi consolidate, sunt demolate. Astfel, se începe la sfârșitul anului 1911 construcția bisericii mari, care este terminată în toamna anului 1913, pictată de către pictorul italian F. de Biasse în stil neo-bizantin.
Între anii 1864 – 1884, este construită o clopotniță monumentală înaltă de 30 m, iar între anii 1905 – 1911 sunt construite chiliile dinspre vest, în stil oriental, cu pridvor și cerdac și învelite cu olane, restaurate în 1958 și declarate în 1959, monument istoric.
Pictura din biserica mănăstirii îi aparține italianului F. de Biasse, iar în paraclisul din corpul de est întâlnim o serie de fresce lucrate de vestitul iconograf local Cârdaș.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului XX, la Mănăstirea Cocoș a funcționat o tiparniță, una dintre primele tipografii din Dobrogea. Materialul tipografic a fost primit în primii ani de la Mănăstirea Neamț. Se mai păstrează și astăzi o placă pentru executarea xilogravurilor, precum și vechile litere.
În biserică sunt depuse la loc de cinste moaștele a patru martiri întru Hristos – Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos, cel mai probabil aparținând anilor 303 – 304, perioada marii persecuții a lui Dioclețian, descoperite în anul 1971 în comuna Niculițel.
Complexul arhitectural de la Cocoș este declarat „Monument de arhitectură”. Aici sunt adăpostite, într-un muzeu de artă medievală și modernă, colecții de carte veche, icoane, textile, precum și argintărie din secolele XVIII – XIX.
Galerie fotografii – manastirea Cocos
Vezi galeriile cu fotografii cu manastirea Cocos
Manastirea Cocos este de cąlugări ?