Cetatea romano-bizantina Dinogetia

Dinogetia, cetate romana si bizantina este situata pe o mica insula (popina) numita nu intamplator de localnici „Bisericuta”. Asezerea a beneficiat de o pozitie naturala dominanta, cu vizibilitate spre malul stang, de la Barbosi-Galati pana la Aliobrix si, fiind inconjurata de ape (garlele si baltile pe care Dunarea le formeaza in dreapta marelui cot din fata orasului Galati), dispunea si de avantajul unei aparari naturale.

Ruinele de pe popina Bisericuta-Garvan au fost semnalate inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea. O schita de plan a fost publicata in 1868 de E. Desjardins. O alta schita a fost publicata mai tarziu de Gr. Tocilescu.

Primele sapaturi arheologice cu caracter sistematic au inceput la initiativa Muzeului National de Antichitati in anul 1939, sub conducerea lui Gh. Stefan si continua si in prezent.

Cea mai veche mentiune unde intalnim acest toponim o gasim la geograful Ptolemeu (Dinodheteia), care face si o localizare exacta. De asemenea, Dinogetia mai apare mentionata in Itinerarium Antonini (Dinigettio), Notitia Dignitatum (Dinogothia), precum si in sec. VII de Geograful din Ravena (Dinogethia).

Cercetarile sistematice incepute in anul 1939 si apoi, din anul 1949 au precizat momentul initial al construirii cetatii si etapele succesive de refacere. Fortificatia este construita de romani in sec. II p.Ch si suprapune o asezare getica. Cetatea sufera distrugeri la mijlocul sec. II p.Ch. si la mijlocul sec. III p.Ch. La sfarsitul secolului III p.Ch. a fost construita, pe stanca naturala, fortificatia romano-bizantina pe care o cunoastem azi. Momentul este marcat de descoperirea, la Garvan, a unui stalp miliar („milliarium”) din timpul lui Diocletian. Noua fortificatie, avea 14 turnuri de aparare dispuse la distanse relativ egale de cca. 20m de-a lungul incintei de forma trapezoidala urmarind in parte forma terenului stancos; dintre ele, trei erau in forma de potcoava cu pilon central, iar celelalte erau in forma de U. Accesul se facea pe poarta principala, care se afla pe latura de S, iar alte doua porti mai mici erau prevazute pe laturile de V si de N. Din perioada de maxima inflorire de la jumatatea sec. IV p.Ch. dateaza constructia unei basilici de plan rectangular, cladirea comandamentului si edificiul termal (baile). Cea mai importanta refacere de la Dinogetia are loc in timpul imparatului Anastasius, la sfarsitul sec. V p.Ch. Cetea Dinogetia este distrusa si parasita la inceputul sec. VII p.Ch.

La „Bisericuta”-Garvan a functionat un castellum ce adapostea detasamente militare (din. Leg. V Macedonica, coh. I Mattiacorum, Leg. I Italica, Coh. I Cilicum si Clasis Flavia Moesica).
Pe terasa sudica, despartita de cetate printr-un brat al baltii Latimea, s-a constituit asezarea civila si necropola, care sunt strans legate de evolutia cetatii.

Fortificatia de la Dinogetia este refacuta dupa 971 cand, sub imparatul Ioan Tzimiskes, invingator in luptele cu Sviatoslav al Kievului, Dobrogea reintra in stapanire bizantina. Din acest moment cetatea de la Dinogetia se integra in circuitul economic al Imp. Bizantin. Pentru aproape trei secole (971- inceputul secolului al XIII-lea), asezarea fortificata si-a revenit, in afara de incinta partial reparata, singura constructie de zid era bisericuta(sec. XI-XII) din mijlocul cetatii, care a dat numele actual al insulei.

Din cetatea existenta in sec. VI se pastreaza zidul de incinta, gros de 3 m, strajuit de 14 turnuri. In incinta se afla ruinele unei bazilici, cea mai importanta si cea mai veche de pe teritoriul tarii noastre, a unor drumuri, unelte agricole si casnice, care indica rolul militar al cetatii. Dupa 1990 au fost incepute lucrari de restaurare, Dinogetia devenind un important punct turistic.

Venind dinspre Isaccea, aproape de iesirea din localitatea Garvan, comuna Jijila (jud. Tulcea), este o intersectie. Aici alegeti drumul inspre Galati si la aproximativ 4-5 km exista un indicator. Drumul spre dreapta ce duce la cetate este accesibil pentru orice tip de auto.