In Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sistemul de pasunat al animalelor domestice mari se desfasoara in cea mai mare masura in regim liber pe grindurile si in zonele iesite de sub apa (zone inundabile). Din datele oficiale existente în anul 2009 erau înregistrate peste 300.000 de animale domestice (ovine – 55,6%, păsări – 32,1%, bovine 4,8%, cabaline – 3,5%, caprine – 2,1%, porcine 1,9%). Oficial, fiecare unitate administrativ teritorială din perimetrul RBDD (7 comune şi oraşul Sulina) are în proprietate o suprafaţă de izlaz comunal pentru asigurarea păşunatului animalelor înregistrate.
Cu excepţia efectivelor de păsări care sunt crescute în gospodăriilor populaţiei şi a ovinelor care sunt păşunate aproape în exclusivitate în amenajările agricole aflate în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea, celelalte efective de animale sunt păşunate, teoretic pe aceste izlazurile comunale ale comunităţilor locale în suprafaţă totală de circa 25.000 de hectare. În realitate, efectivele de animale păşunează în regim liber atât pe suprafeţele destinate izlazurilor comunale cât şi în în afara acestora (în mare parte), în zonele naturale ale Rezervaţiei, pe grindurile naturale şi pe terenurile proaspăt ieşite de sub influenţa inundaţiilor de primăvară. Această situaţie se întâmplă în condiţiile în care izlazurile comunale nu sunt amenajate şi nici gestionate corespunzător înclusiv prin împrejmuirea acestora pentru a menţine animalelor în interior. În acest fel se explică situaţia de avea în perimetrul Rezervaţiei efective de animale, în special bovine şi cabaline, risipite şi prezente aproape pe toate suprafeţele naturale păşunabile, multe dintre acestea pierzându-se de proprietari, rătăcind liber prin zonele naturale şi căpătând comportamente de sălbăticire. Sunt cunoscute solicitări ale populaţiei locale, adresate ARBDD, de a primi permise de a recupera aceste animale prin împuşcare cu arme de vânătoare datorită dificultăţilor acestora de a mai recupera animalele pe altă cale.
Într-o situaţie asemănătoare se află şi un număr important de cabaline care sunt reprezentate în perimetrul Rezervaţiei, atît prin efectivele înregistrate oficial de peste 10.000 de capete, în 2009, cât şi printr-un număr de exemplare, dificil de estimat, care sunt abandonate în mediul natural şi păşunează în toate zonele naturale neinundabile cu resurse optime. Existenţa unor zone bune de păşunat în fondul forestier existent în Rezervaţie, în suprafaţă totală de circa 25.000 de hectare, explică prezenţa acestor animale în apropierea pădurilor şi chiar în interiorul acestora, cu impact negativ asupra evoluţiei fondului forestier (distrugerea lăstarilor tineri, etc.), şi desigur că în acest fel se explică şi numărul relativ mare de animale domestice, bovine şi cabaline care se întâlnesc în apropierea pădurii Letea.
În cazul cabalinelor din zona Pădurii Letea, acestea au fost recuperate în proporţie mică de către populaţia din localităţile Letea, C.A. Rosetti, Periprava şi Sfiştofca locală, restul animalelor evoluând într-o stare semisălbatică şi înmulţindu-se, de-a lungul a mai multor generaţii, ajungându-se în acest moment la un efectiv estimat între 1000 şi 4000 exemplare. La amplificarea acestui fenomen a contribuit şi faptul că în perioada anilor ’80, a fost declarată anemia infecţioasă în rândul acestora ceea ce a făcut ca mulţi deţinători de cai să-şi abandoneze animalele în mediu natural.
Problema prezenţei cailor abandonaţi în mediu natural ca şi a bovinelor abandonate în habitatele terestre naturale din Rezervaţie a constituit o problemă importantă pentru ARBDD încă de la înfiinţarea Rezervaţiei, care în vederea protejării pădurilor Letea şi Caraorman, declarate zone strict protejate pentru valoarea lor de patrimoniu, a realizat cu fonduri ale Ministerului Mediului lucrări de împrejmuire a celor două păduri în lungime de circa 40 de km. Din păcate, în ultimii ani împrejmuirile celor două păduri au fost distruse pe porţiuni mari astfel încât protejarea acestora faţă de cabaline şi bovine a devenit o problemă tot mai dificilă. ARBDD a solicitat în multe rânduri consiliilor locale C.A.Rosetti şi Crişan, ca şi altor consilii locale, să îmbunătăţească modul de gestionare a animalelor domestice din proprietatea populaţiei locale, prin inventarierea acestora, testarea stării de sănătate şi organizarea corespunzătoarea a izlazurilor comunale. Această problemă a fost şi este şi în atenţia altor instituţii cu responsabilităţi în acest domeniu: Consiliul Judeţean Tulcea, Instituţia Prefectului Tulcea, Direcţia Silvică Tulcea, Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie Tulcea, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea.
În ultimii ani sunt cunoscute şi preocupări ale unor organizaţii neguvenamentale, WWF, Asociaţia ‘Salvaţi Dunărea şi Delta’, Fundaţia ‘Vier Pfoten’, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, de a se găsi, împreună cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării o soluţie acceptabilă pentru toate părţile într-o problemă controversată: protejarea ecosistemelor naturale forestiere din Pădurea Letea având statut de zonă strict protejată în cadrul Rezervaţiei versus protejarea populaţiilor de cai abandonaţi denumiţi impropriu ‘cai sălbatici’ ca o posibilă atracţie turistică a zonei.
La începutul anului 2009 au avut loc la sediul ARBDD mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai ONG-urilor (WWF şi SDD) privind monitoringul animalelor abandonate în mediu natural din perimetrul RBDD, care însă nu s-au concretizat prin proiecte.
De asemenea tot în anul 2009 la nivelul Prefecurii Tulcea s-a constituit un grup de lucru pentru coordonarea activităţilor de diminuare a fenomenelor apărute datorită înmulţirii animalelor sălbăticite şi semisălbăticite din Delta Dunării, având ca obiective reducerea distrugerii habitatelor în toate stadiile de evoluţie ale acestora, ca efect al păşunatului necontrolat al animalelor semisălbăticite şi totodată asigurarea managementului pe termen lung al şeptelului din Delta Dunării, cu participarea ARBDD, Consiliul Judeţean Tulcea, Prefectura Tulcea, Direcţia Silvică Tulcea, Oficiul de Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie Tulcea, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea.
În cadrul acestui program s-a finalizat o primă etapă constând în tipărirea şi distribuirea în teritoriul Rezervaţiei a afişelor cu informaţii privind obligaţiile proprietarilor de animale şi normele sanitatr veterinare ce trebuie respectate privind creşterea şi exploatarea acestora, precum şi posibilităţile lor de valorificare.
În cadrul celei de-a doua etape premergătoare identificării şi contenţionării animalelor, au fost analizate caracteristicile oboarelor de gloabă (dimensiuni, amplasament, valoare), au fost identificate şi contactaţi potenţial beneficiari pentru achiziţionare cabalinelor.
Acest program nu a avut efectul scontat datorită faptului că Direcţia Silvică Tulcea – instituţia responsabilă cu asigurarea fondurilor pentru construirea oboarelor de gloabă şi prinderea cailor sălbăticiţi nu şi-a putut îndeplini obligaţiile din motive financiare. Cu toate acestea, prin utilizarea a două oboare de gloabă puse la dispoziţie de DSVSA (în localitatea C.A. Rosetti şi localitatea Chilia Veche), în perioada 2009-2010 au fost adunate, controlate/testate privind starea de sănătate, cipate şi extrase din zona Sulina circa 450 cabaline.
În prezent ARBDD are în vedere încheierea unui parteneriat cu Fundaţia ‘Vier Pfoten’ în scopul derulării proiectului ‘Caii sălbatici – Letea’ având ca obiectiv rezolvarea problemei referitoare la populaţia de cai semisălbăticiţi din zona Letea. Acţiunile au fost demarate în octombrie 2010 şi vor fi încheiate în octombrie 2012, cu posibilitatea prelungirii în măsura în care partenerii consideră necesar acest luru. Parteneri în cadrul acestui proiect sunt: Instituţia Prefectului Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea, Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie Tulcea, Garda Naţională de Mediu, Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, Direcţia Silvică Tulcea, Consiliul Local C.A. Rosetti, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Scopul proiectului constă în controlul reproducerii animalelor şi siguranţa sanitar veterinară prin identificarea, vaccinarea şi sterilizarea armăsarilor, având ca rezultat reducerea numărului cailor semisălbăticiţi din zona Letea.
În cadrul acestui proiect, Fundaţia Vier Pfoten a comandat un studiu pentru evaluarea impactului prezenţei cailor abandonaţi şi nu numai asupra zonei cu regim de protecţie integrală pădurea Letea şi asigură suportul nutriţional al cabalinelor pe timpul iernii pentru evitarea mortalităţilor mari în iernile grele.
În data de 16.02.2011 a avut loc la sediul ARBDD, întâlnirea cu o parte din parteneri implicaţi în proiect în vederea elaborării planului de măsuri, după cum urmează:
ˇ Acţiuni premergătoare identificării cailor prin:
– Infiinţarea oboarelor de gloabă la nivelul localităţii, stabilirea dimensiunilor şi amplasamentului;
– Identificarea şi contactarea agenţilor economici interesaţi pentru achiziţionarea animalelor bolnave;
ˇ Capturarea şi identificarea animalelor, prelevarea de probe biologice, stabilire regim juridic, acţiuni ulterioare
– Capturarea animalelor, în special a celor care se găsesc în fondul forestier şi ducerea în oboarele de gloabă;
– Microciparea animalelor şi realizarea bazei de date;
– Recoltarea de probe biologice pentru stabilirea statusului imunitar şi depistarea eventualelor boli, castrarea armăsarilor fără valoare genetică;
– Identificarea proprietarilor de cabaline şi stabilirea regimului juridic al acestora;
– Catagrafierea animalelor din zona Letea;
– Eliminarea din efective a animalelor bolnave, valorificarea şi plata contravalorii;
– Ecarisarea cadavrelor şi stabilirea locaţiei cimitirului de animale.
În urma derulării acestui proiect se preconizează stabilizarea unui nucleu de cabaline cu valoare genetică ridicată în funcţie de capacitatea de suport a ecosistemului (a grindului Letea) şi organizarea acestuia ca o atracţie turistică specifică zonei.
În acest context, Consiliul Local al comunei C.A. Rosetti împreună cu Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie Tulcea şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea a demarat o acţiune de recuperare a unui număr de cabaline, acţiune prin care au fost capturate, până în prezent de pe islazul comunal, 95 de cabaline care aparţin unui număr de 25 de proprietari. Caii au fost adăpostiţi în două oboare de gloabă situate în localitatea Letea şi Cardon. Toţi caii sunt cipaţi şi li s-au recoltat probe de sânge în vederea efectuării de analize, în vederea stabilirii stării de sănătate.
Caii depistaţi cu anemie infecţioasă vor fi în mod obligatoriu abatorizaţi, conform Ordinului nr. 52/2010 al ANSVSA iar pentru cei sănătoşi decizia aparţine proprietarului, respectiv păstrare în gospodăria proprie sau comercializarea.
Analizând foarte obiectiv situaţia existentă în acest domeniu şi luând în considerare faptul că existenţa de câteva decenii a cailor abandonaţi în Delta Dunării a dus şi la creerea unei legende privind existenţa unei populaţii de ‘cai sălbatici’ în Delta Dunării, faţă de care autorităţile ar trebui să ia măsuri adecvate de protecţie, ARBDD consideră că pentru soluţionarea problemei ar trebui realizate acţiunile identificate în cadrul întâlnirii din 16 februarie 2011, prezentate mai sus. În plus faţă de cele stabilite în cadrul întâlnirii menţionate este necesar ca toate autorităţile locale din perimetrul Rezervaţiei care au în proprietate/administrare izlazuri comunale să administreze aceste izlazuri conform prevederilor legale, inclusiv prin împrejmuirea acestora şi prin aplicarea unor măsuri adecvate pentru ameliorarea capacităţii de suport pentru păşunat.
Desigur că prin implementarea acestor acţiuni este necesar ca partenerii să încerce să se aşeze pe poziţii de colaborare rezonabilă deoarece este dificil să împaci pasiunea unui iubitor de animale care ar sacrifica totul pentru protejarea acestora şi a unui pădurar împătimit de importanţa fondului forestier pentru existenţa planetei, iar pentru acest echilibru, ARBDD încearcă să îşi asume acest rol de mediator.
GUVERNATOR
Dr. ing. Grigore Baboianu
Director Executiv Adjunct
ing. Cornelia BENEA
Şef Serviciu Administrare Patrimoniu Natural
ing. Ion MUNTEANU