Marea Neagră este a treia mare ca suprafaţă în Europa, după Marea Mediterană şi cea a Nordului. Este, de asemenea, cea mai izolată mare faţă de oceanul planetar, singura legătură cu restul oceanului mondial, via Marea Mediterană, fiind prin strâmtorile Bosfor, Dardanele şi Gibraltar şi cu Marea Azov în nord-est, prin strâmtoarea Kerch.
Din acest motiv, Marea Neagră este foarte vulnerabilă în faţa presiunilor exercitate de activităţile umane şi starea sa de sănătate depinde atât de statele costiere, cât şi de cele non-costiere.
Convenţia pentru Protecţia Mării Negre împotriva Poluării a fost semnată la Bucureşti, după şase ani de negocieri, în luna aprilie 1992, de reprezentanţii României, Bulgariei, Georgiei, Federaţiei Ruse, Turciei şi Ucrainei (care sunt Părţi la Convenţie). Depozitarul Convenţiei este România. Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost ratificată de ţara noastră prin Legea nr. 98/1992.
Poluarea marină nu ţine cont de graniţe, de aceea se impune ca autorităţile, sectorul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii să-şi asume o parte din responsabilitatea faţă de protecţia mediului marin şi costier prin schimbarea atitudinii şi înţelegând necesitatea unor acţiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre.
În luna octombrie 1996, în cadrul Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării, s-a convenit implementarea Planului Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre împotriva Poluării. Documentul a fost conceput în spiritul Declaraţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare şi a Agendei 21.
Acesta conţine un set cuprinzător de strategii şi măsuri pentru protecţia şi reabilitarea uneia dintre cele mai vulnerabile mări ale lumii. Planul reprezintă practic instrumentul prin care ţările riverane luptă pentru a proteja Marea Neagră împotriva poluării.
In fiecare an, 31 octombrie marchează aniversarea Zilei Internaţionale a Mării Negre – cea mai izolată mare faţă de oceanul planetar. La această dată, în anul 1996, miniştrii mediului din cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina- au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) va marca acest eveniment împreună cu elevi şi cadre didactice de la şcolile şi liceele din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: Crişan şi Sulina. Acţiunile vor cuprinde prezentarea semnificaţiei evenimentului de mediu şi a caracteristicilor Mării Negre, prezentarea pe scurt a proiectelor ARBDD legate de Marea Neagră, activităţi interactive.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este indisociabil legată de Marea Neagră din perspective multiple. In primul rând, din cei 244 de kilometri ai litoralului românesc, toată zona nordică, reprezentând 164 kilometri (între Golful Musura şi Capul Midia) este inclusă în RBDD. Complexul lagunar Razim-Sinoie reprezintă o parte deosebită a acestei zone, constituind un peisaj ce ascunde o extraordinară bogăţie a biodiversităţii. De asemenea, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării mai include şi apele teritoriale ale Mării Negre, până la izobata de 20 de metri.
In al doilea rând, Dunărea reprezintă unul din cele 3 fluvii (alături de Nipru şi Don) care se varsă în Marea Neagră şi o alimentează cu apă dulce, iar din interacţiunea sa cu marea a rezultat Delta Dunării.
La acest moment Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării are în implementare două proiecte cu activităţi dedicate zonei Mării Negre:
1. Iniţiativa Regională Ramsar pentru zonele umede costiere ale Mării Negre- Black Sea Coast Wetland Iniţiative (BlackSeaWet) ce are ca scop conservarea şi gestionarea durabilă a zonelor umede costiere din jurul Mării Negre având în vedere că acestea includ o mare varietate de habitate, cu specii de plante şi animale de importanţă naţională şi internaţională.
Iniţiativa urmăreşte catalizarea conservării şi dezvoltării durabile a acestor zone umede prin stimularea şi coordonarea cooperării în regiune (www.blackseawet.org).
2. „îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii sectorului pontic din RBDD prin conştientizare, informare, vizitare” (RBDD-CIV) proiect finanţat din Programul POS Mediu. Obiectivul general este îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii sectorului pontic al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, prin crearea unor condiţii optime de informare şi vizitare, care să satisfacă localnicii şi vizitatorii atât din punct de vedere educativ cât şi recreaţional şi să contribuie la minimizarea impactului negativ al acestora asupra naturii.
Sursa: comunicat de presa ARBDD 30.10.2013
