vineri, 21 iunie 2024
Agentia Descopera Delta Dunarii
Agentia Descopera Delta Dunarii
Agentia Descopera Delta Dunarii
Agentia Descopera Delta Dunarii
Agentia Descopera Delta Dunarii
AcasăLegislatieLEGEA 176 din 3 iunie 2024 a pescuitului şi a protecţiei resursei...

LEGEA 176 din 3 iunie 2024 a pescuitului şi a protecţiei resursei acvatice vii

Capitolul I Dispoziţii generale şi definiţii

Articolul 1

Prezenta lege reglementează protecţia, conservarea, repopularea, administrarea şi exploatarea eficientă a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, precum şi comercializarea produselor obţinute din pescuit, când această activitate se realizează:

a)pe teritoriul României;

b)în apele de sub jurisdicţia naţională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.

Articolul 2

În sensul prezentei legi, sunt considerate habitate acvatice naturale:

a)Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;

b)Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;

c)pâraiele, râurile şi lacurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile, precum şi braţele moarte ale râurilor;

d)bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei;

e)lacurile de acumulare, inclusiv zonele lor inundabile la viituri;

f)reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice şi ramificaţiile acestora;

g)apele maritime interioare, marea teritorială, zona economică exclusivă a României.

Articolul 3

(1) Prezenta lege reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc, şi stabileşte măsurile privind:

a)organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;

b)administrarea, protecţia, conservarea, popularea, repopularea şi exploatarea eficientă şi durabilă a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale ale României, cu excepţia celor din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“;

c)politica structurală în domeniul pescuitului;

d)administrarea capacităţii flotei de pescuit;

e)organizarea pieţei produselor obţinute din pescuitul comercial;

f)cercetarea ştiinţifică în domeniul pescuitului;

g)colectarea de date şi controlul în domeniul pescuitului;

h)relaţiile internaţionale în domeniul pescuitului;

i)răspunderile şi sancţiunile aplicabile în domeniu;

j)asigurarea resurselor alimentare reprezentate de peşte şi alte vieţuitoare acvatice;

k)sprijinirea organizaţiilor de producători pentru dezvoltarea durabilă a activităţii de pescuit;

l)promovarea unei politici favorabile incluziunii şi dezvoltării echilibrate a zonelor de pescuit;

m)punerea în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii Europene într-o manieră complementară faţă de politica de coeziune şi de politica comună în domeniul pescuitului;

n)atribuirea dreptului de pescuit.

(2) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, denumită în continuare Agenţie, instituţie publică de interes naţional, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii, care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu sediul în municipiul Bucureşti, ale cărei structură, organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3) Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la protecţia, conservarea, administrarea, exploatarea resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale şi comercializarea produselor obţinute din pescuit revine Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, prin Agenţie.

(4) Elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele acvatice naturale, la organizarea pieţei produselor obţinute din pescuit, la structurile de pescuit, precum şi implementarea şi controlul aplicării şi respectării acestora sunt atributul Agenţiei.

Articolul 4

În sensul prezentei legi termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

  1. administratorul resursei acvatice vii – persoană juridică de drept public, căreia statul îi încredinţează administrarea resursei acvatice vii;
  2. ape marine – apele marine aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia României, aşa cum sunt definite în legislaţia românească în domeniu şi în tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte;
  3. asociaţie de pescari comerciali – persoana juridică română constituită în condiţiile legii, care are în obiectul de activitate organizarea şi practicarea de către membrii acesteia a pescuitului;
  4. asociaţie de pescari recreativi – persoana juridică română fără scop lucrativ, constituită în condiţiile legii, care are în obiectul de activitate organizarea şi practicarea de către membrii acesteia a pescuitului în scop recreativ, afiliată pentru reprezentare la asociaţia, uniunea sau federaţia naţională de utilitate publică, reprezentativă la nivel naţional şi internaţional;
  5. autorizaţie de pescuit – actul administrativ prin care administratorul resursei acvatice vii autorizează persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice sau organizaţii de pescari comerciali legal constituite să exercite activitatea de pescuit comercial;
  6. autorizaţie de pescuit în scop ştiinţific – actul administrativ derogatoriu de autorizare a persoanelor juridice acreditate să desfăşoare activităţi de cercetare privind resursa acvatică vie, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
  7. bază de date naţională a resurselor acvatice vii – totalitatea informaţiilor privind flota de pescuit, numărul de operatori economici cu activităţi specifice, numărul de asociaţii şi federaţii, numărul de pescari comerciali şi recreativi, cantităţile de peşte şi alte vieţuitoare acvatice extrase anual, cantitatea de peşte introdusă prin activităţi de populare/repopulare;
  8. braconaj piscicol – activitate ilegală care constă în pescuitul fără licenţă, autorizaţie sau permis, pescuitul în perioada de prohibiţie sau în zone interzise pescuitului ori pescuitul cu unelte ori metode interzise sau orice alte acţiuni şi activităţi nelegale prin care se provoacă daune peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii din habitatele acvatice naturale;
  9. capacitate de pescuit – tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acestuia exprimată în kW, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1.130/2017 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 de definire a caracteristicilor vaselor de pescuit;
  10. captură – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din habitatele acvatice naturale, exprimată în kg sau în număr de exemplare;
  11. captură totală admisibilă – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kg sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;
  12. Comitetul consultativ naţional pentru sectorul pescăresc – organismul de avizare şi consultare, cu autoritate ştiinţifică în domeniul piscicol, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii specifice în domeniul resursei acvatice vii şi al mediului de viaţă al acesteia;
  13. contract de utilizare a resursei acvatice vii în scopul practicării pescuitului recreativ – contract specific dreptului administrativ prin care administratorul resursei acvatice vii acordă dreptul de utilizare a resursei acvatice vii;
  14. cotă – partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice autorizate sau persoanelor juridice autorizate să desfăşoare activităţi de pescuit comercial;
  15. dispozitiv/aparat electric de pescuit – instrumentul alimentat de către o sursă de curent electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă şi electrocutează resursele acvatice vii;
  16. drept de pescuit – dreptul obţinut, în condiţiile legii, de exploatare durabilă a resursei acvatice vii;
  17. echipamente de pescuit – uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;
  18. efort de pescuit – produsul capacităţii şi activităţii unei nave de pescuit; în cazul unui grup de nave este suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor din grup;
  19. exploatare durabilă – exploatarea resurselor acvatice vii prin metode şi procedee care să asigure productivitatea şi biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor acvatice naturale;
  20. fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial – documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele acvatice naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate, tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;
  21. inspector piscicol – persoana din cadrul Agenţiei cu drept de inspecţie şi control privind respectarea normelor naţionale şi politicii comune în domeniul pescuitului;
  22. inspecţie piscicolă – control efectuat de către un inspector piscicol pentru a verifica respectarea normelor naţionale şi politicii comune în domeniul pescuitului şi care se consemnează într-un raport de inspecţie;
  23. încălcare gravă – încălcarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului, aşa cum sunt prevăzute la art. 90 din Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2.371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2.115/2005, (CE) nr. 2.166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1.098/2007, (CE) nr. 1.300/2008, (CE) nr. 1.342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2.847/93, (CE) nr. 1.627/94 şi (CE) nr. 1.966/2006, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009;
  24. jurnal de pescuit la Marea Neagră – document în format electronic pentru ambarcaţiunile de pescuit în care sunt înregistrate zilnic activităţile de pescuit comercial şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;
  25. licenţă de pescuit comercial – documentul netransmisibil, emis pentru fiecare navă/ambarcaţiune de pescuit comercial în parte, care conferă titularului dreptul, astfel cum este determinat de normele naţionale, de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul capturării resurselor acvatice vii. Aceasta conţine cerinţele minime privind identificarea, caracteristicile tehnice şi echiparea unei nave/ambarcaţiuni de pescuit comercial;
  26. loc de debarcare – locul unde nava/ambarcaţiunea de pescuit comercial este acostată când îşi termină activitatea de pescuit;
  27. navă auxiliară de pescuit – orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit sau instalaţiile de pescuit staţionar fără a avea unelte sau dispozitive de pescuit la bord;
  28. navă de pescuit comercial – orice navă sau ambarcaţiune echipată în vederea exploatării comerciale a resurselor acvatice vii;
  29. notă de transport – document care se întocmeşte obligatoriu de către pescarul comercial, în cazul în care distanţa dintre punctul de debarcare şi locul unde are loc prima vânzare a produselor obţinute din pescuit este mai mare de 25 de km; nota de transport se transmite electronic şi/sau letric;
  30. notă de vânzare – document care se întocmeşte obligatoriu la prima comercializare a produselor obţinute din pescuit de către pescarul comercial, prin care se stabileşte pentru prima dată preţul acestor produse şi care prin datele conţinute contribuie la realizarea trasabilităţii;
  31. permis de pescuit comercial – documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit al unei persoane fizice;
  32. permis de pescuit recreativ – document individual şi netransmisibil în format electronic emis de administratorul resursei acvatice vii care atestă dreptul de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, în scopuri necomerciale;
  33. pescar comercial – persoană autorizată să desfăşoare activităţi de extragere/recoltare a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale în scop comercial, în baza unei autorizaţii de pescuit;
  34. pescar recreativ – persoana fizică ce practică pescuitul în baza unui permis de pescuit recreativ;
  35. pescuit – activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;
  36. pescuit comercial – activităţi de extragere/recoltare a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale în scop comercial;
  37. pescuit electric – metodă de pescuit interzisă care utilizează un dispozitiv/aparat electric alimentat de către o sursă de curent electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă şi electrocutează resursele acvatice vii;
  38. pescuit ilegal, neraportat, nereglementat, denumit în continuare pescuit INN – desemnează activităţile de pescuit care sunt ilegale, nedeclarate sau nereglementate;
  39. pescuit în scop ştiinţific – extragerea resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale şi din amenajările piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice zonă, pentru orice specie acvatică, la orice vârstă şi dimensiune, cu utilizarea oricăror metode apte a proteja resursa acvatică vie, unelte, dispozitive şi plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, în baza autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific;
  40. pescuit la scară mică în Marea Neagră – pescuit desfăşurat în zona marină de maximum 12 Mm depărtare de ţărm, în marea teritorială, de către ambarcaţiuni cu lungimea totală de până la 12 m şi care nu utilizează unelte tractate;
  41. pescuit recreativ – activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scop recreativ;
  42. plasă de pescuit tip monofilament – reţea din plasă cu ochiuri formate dintr-un singur fir din material polimeric netorsionat;
  43. port de bază – locul unde nava/ambarcaţiunea este acostată şi de unde îşi începe activitatea de pescuit;
  44. posibilitate de pescuit – dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;
  45. prelucrare peşte – procesul prin care peştele a fost pregătit pentru comercializare. Procesul include filetarea, ambalarea, punerea în conserve, congelarea, afumarea, sărarea, prepararea, marinarea, uscarea sau pregătirea peştelui pentru comercializare în orice altă manieră;
  46. prima vânzare – acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului. Prima vânzare se face numai în locuri special amenajate, nominalizate prin decizie a conducătorului Agenţiei, în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
  47. punct de debarcare – locul unde navele/ambarcaţiunile de pescuit comercial descarcă/debarcă iniţial orice cantitate de produse obţinute din pescuit de la bordul navei/ambarcaţiunii de pescuit pe uscat, care este nominalizat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei;
  48. resurse acvatice vii – totalitatea populaţiei piscicole şi a celorlalte resurse naturale generate de mediul acvatic şi flora habitatelor acvatice naturale de pe teritoriul României;
  49. scafandru comercial – persoana fizică ce figurează pe o autorizaţie de recoltare moluşte eliberată de Agenţie şi care deţine un atestat de scafandru;
  50. setcă – unealta de pescuit de tip reţea, formată dintrunul sau mai mulţi pereţi de plasă, care este prevăzută cu elemente de armare, la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi, care reţine peştele prin încurcare şi agăţare;
  51. sistem de puncte – sancţiune complementară aplicată titularului licenţei de pescuit şi/sau comandantului pentru încălcări grave;
  52. supraveghere – observarea activităţilor de pescuit pe baza reperării navelor de către navele de inspecţie sau de către aeronavele oficiale şi metode tehnice de detectare şi identificare;
  53. zonă de pescuit – porţiunea delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă practicarea pescuitului;
  54. zonă de refacere biologică – zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin şi se impune restricţionarea pescuitului pentru refacerea acestora;
  55. zonă interzisă la pescuit – zonă a unui bazin hidrografic, protejată în vederea reproducerii resurselor acvatice vii.

Capitolul II Atribuţiile Agenţiei

Articolul 5

Agenţia are următoarele atribuţii:

a)administrează resursele acvatice vii din habitatele naturale ale României, cu excepţia celor din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, care sunt administrate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, până la liniile de bază, aşa cum sunt definite în Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României, republicată, cu completările ulterioare;

b)exercită, în numele statului, prerogativele dreptului de proprietate asupra resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale;

c)stabileşte măsuri de conservare şi refacere pentru speciile acvatice din habitatele acvatice naturale;

d)avizează, coordonează şi verifică activitatea de populare/repopulare cu resurse acvatice vii a habitatelor acvatice naturale;

e)realizează investiţii pentru infrastructura aferentă administrării resurselor acvatice vii, precum şi alte tipuri de investiţii specifice, inclusiv refacerea zonelor de reproducere naturală stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc;

f)stabileşte zone de protecţie şi zone de refacere biologică în habitatele acvatice naturale, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi monitorizează respectarea acestora şi poate propune interzicerea pescuitului comercial în anumite zone, pe perioadă determinată, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

g)avizează planurile de management ce privesc resursele acvatice vii sau habitatele acvatice naturale;

h)organizează şi coordonează activitatea de inspecţie şi control în sectorul pescăresc, în conformitate cu reglementările europene;

i)elaborează reglementări privind funcţionarea pieţei produselor obţinute din pescuit şi asigurarea trasabilităţii produselor extrase din habitatele acvatice naturale;

j)organizează seminare, conferinţe, dezbateri şi consultanţă în domeniul pescuitului, asigură şi supraveghează pregătirea profesională de profil, prin colaborare cu instituţiile de învăţământ sau alte organisme şi instituţii;

k)emite autorizaţii de pescuit comercial şi permise de pescuit comercial, cu excepţia celor din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, pentru care este responsabilă Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, până la liniile de bază;

l)punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului din România, prin colectarea, gestionarea şi diseminarea datelor statistice, în conformitate cu activităţile prevăzute în programele de colectare a datelor şi cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, precum şi prin monitorizare, inspecţie şi control;

m)propune proiecte de legislaţie secundară în domeniile specifice pescuitului;

n)desfăşoară orice alte activităţi stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc;

o)încheie contracte de utilizare a resursei acvatice vii în scopul practicării pescuitului recreativ;

p)sprijină şi coordonează activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul pescuitului;

q)colaborează cu ministerele şi organele de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şi internaţionale implicate în activităţile de pescuit;

r)administrează investiţiile realizate de către Agenţie în sectorul pescăresc cu fonduri naţionale şi/sau europene;

s)eliberează autorizaţii de pescuit în scop ştiinţific persoanelor juridice care au ca obiect de activitate cercetarea în domeniu, pentru efectuarea studiilor de evaluare a resurselor acvatice vii;

t)administrarea infrastructurii pescăreşti şi Bursei de peşte;

u)coordonarea activităţilor privind identificarea, colectarea şi predarea deşeurilor, inclusiv echipamentelor de pescuit abandonate sau pierdute, din sectorul pescăresc;

v)monitorizarea, controlul şi inspecţia depozitării capturilor şi distrugerii acestora.

Articolul 6

Agenţia poate delega, pe bază de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale către alte instituţii publice ale statului.

Articolul 7

(1) Agenţia îşi exercită atribuţiile în teritoriu prin structuri proprii fără personalitate juridică.

(2) Personalul din cadrul Agenţiei este format din funcţionari publici şi personal contractual.

(3) Salarizarea personalului din cadrul Agenţiei se face potrivit prevederilor legale în vigoare.

Articolul 8

MADR, prin Agenţie, asigură realizarea măsurilor din domeniul pescuitului, precum şi a măsurilor în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene.

Capitolul III Protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

Articolul 9

Politica privind pescuitul în habitatele acvatice naturale se realizează de către Agenţie prin:

a)măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor;

b)măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea capturii totale admisibile şi a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor preventive;

c)măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obţină o mai bună raţionalizare a efortului de pescuit;

d)reglementări privind pescuitul;

e)stabilirea sistemelor de monitorizare, control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit;

f)finanţarea programelor pentru popularea de susţinere şi de cercetare-dezvoltare în domeniul exploatării resurselor acvatice vii;

g)măsuri de amenajare şi refacere a zonelor de reproducere şi creştere naturală.

Articolul 10

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate, cu excepţia celor aparţinând speciilor vizate de obligaţia de debarcare, conform art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 1.380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.954/2003 şi (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2.371/2002 şi (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului şi a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi reţinute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.

Articolul 11

(1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, la propunerea Agenţiei, se stabilesc perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.

(2) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.

Articolul 12

(1) Implementarea de programe multianuale de repopulare sau populare de susţinere în habitatele acvatice naturale se realizează la iniţiativa Agenţiei sau cu aprobarea expresă a acesteia, cu avizul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

(2) Se interzice repopularea sau popularea de susţinere în habitate acvatice naturale cu specii alohtone invazive.

Articolul 13

Pentru lacurile de acumulare destinate producţiei de energie electrică, în perioadele de prohibiţie este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecţiei zonelor de depunere a icrelor, cu excepţia considerentelor de prevenire a calamităţilor naturale.

Articolul 14

(1) Este interzis pescuitul în scop comercial sau recreativ pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj.

(2) Este interzis pescuitul comercial în reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative de irigaţii şi hidroenergetice, precum şi în ramificaţiile acestora, a căror lăţime a luciului de apă este mai mică de 300 m.

Articolul 15

Este interzis pescuitul în scop comercial, cu setca, pe cursul Dunării la mai puţin de 50 m de mal, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ şi la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră.

Articolul 16

(1) Pentru derivaţiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de braţe secundare, canale de irigaţii sau tranzitare, dreptul de pescuit revine titularului contractului de concesiune sau de autorizaţie de pescuit, după caz, pentru cursul principal de apă.

(2) În cazul în care o apă în regim neamenajat îşi schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, dreptul de pescuit se exercită atât pentru noua albie, pentru vechea albie rămasă, cât şi pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.

(3) Mărirea suprafeţei unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, beneficiarul dreptului de pescuit este îndreptăţit să pescuiască în perimetrul inundat.

Articolul 17

(1)În scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii se înfiinţează Comitetul consultativ naţional pentru sectorul pescăresc, structură consultativă de avizare pe lângă organul de specialitate al MADR, cu autoritate ştiinţifică în domeniul piscicol, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii în domeniul resursei acvatice vii şi al mediului de viaţă al acesteia.

(2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea Comitetului consultativ naţional pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Articolul 18

(1) Se înfiinţează Fondul pentru dezvoltarea sectorului pescăresc, gestionat de către MADR, care se constituie din contravaloarea taxelor de eliberare a avizelor, licenţelor, autorizaţiilor, permiselor şi redevenţelor în scopul finanţării programelor de dezvoltare a sectorului pescăresc, inclusiv programe de populare sau repopulare.

(2) Modul de utilizare a Fondului pentru dezvoltarea sectorului pescăresc se stabileşte anual de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură sprijină prin bugetul alocat anual sectorului pescăresc realizarea obiectivelor şi a acţiunilor prevăzute în strategia menţionată la art. 3 alin. (4).

Capitolul IV Măsuri de administrare a resursei acvatice vii şi de monitorizare a activităţilor de pescuit comercial

Articolul 19

(1) Accesul la resursele acvatice vii se reglementează pe baza normelor aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, la propunerea Agenţiei, în urma consultărilor cu organizaţiile din sectorul pescăresc.

(2) Dreptul de pescuit comercial se atribuie în mod direct pescarilor comerciali persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice sau organizaţiilor de pescari comerciali legal constituite.

Articolul 20

(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de pescuit şi cota alocată.

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:

a)limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;

b)limitarea timpului alocat activităţii pescuitului;

c)stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit.

(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit.

(4) MADR şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pot stabili, prin ordin comun, şi alte măsuri de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.

Articolul 21

(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, în scopul realizării unui pescuit durabil, în condiţiile minimalizării efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice şi speciilor auxiliare, la propunerea Agenţiei.

(2) Deţinerea, utilizarea şi/sau comercializarea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite de lege sunt interzise.

(3) În scopul protecţiei investiţiilor, perioada tranzitorie pentru modificarea reglementărilor privind uneltele de pescuit admise va fi de 12 sau, după caz, 24 de luni.

(4) Pentru a asigura controlul folosirii uneltelor de pescuit comercial, producătorii, distribuitorii şi comercianţii de plase şi unelte de pescuit au obligaţia de a se înregistra într-un registru deţinut de Agenţie, conform unei proceduri ce va fi stabilită prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Articolul 22

În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei sau ambarcaţiunii de pescuit comercial active, valabilitatea licenţei de pescuit comercial încetează de drept.

Articolul 23

(1) În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescării recomandă limitarea efortului de pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenţia poate condiţiona exercitarea activităţii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar, complementară licenţei de pescuit.

(2) Autorizaţia de pescuit comercial conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocată pe specii.

(3) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc condiţiile de atribuire şi modelul licenţelor, permiselor şi autorizaţiilor de pescuit comercial, la propunerea Agenţiei.

(4) Contravaloarea taxelor de eliberare a avizelor, licenţelor, autorizaţiilor, permiselor de pescuit comercial şi a redevenţelor se face venit la bugetul de stat, în condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (1).

(5) Cuantumul taxelor de avizare, licenţiere, autorizare, permise şi redevenţe se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 24

(1) Atribuirea dreptului de pescuit comercial se face în baza permiselor, licenţelor şi autorizaţiilor emise de Agenţie.

(2) Dreptul de pescuit comercial poate fi suspendat sau anulat prin decizie a conducătorului Agenţiei, la propunerea inspectorilor piscicoli.

(3) Suspendarea sau anularea dreptului de pescuit comercial poate surveni ca urmare a aplicării unei sancţiuni complementare, conform prezentei legi, sau ca urmare a îndeplinirii punctajului aferent încălcării politicii comune în domeniul pescuitului.

(4) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei se va stabili punctajul atribuit ca urmare a încălcărilor politicii comune în domeniul pescuitului şi alte măsuri care contravin prevederilor legislaţiei naţionale şi europene referitoare la atribuirea dreptului de pescuit şi efortului de pescuit.

(5) Agenţia este autoritatea naţională competentă responsabilă cu aplicarea sistemului de puncte acordate în cazul încălcărilor grave, precum şi cu înregistrarea lor în Registrul naţional privind încălcările.

(6) Persoanelor fizice sau persoanelor juridice găsite vinovate de încălcarea gravă a normelor politicii comune în domeniul pescuitului, titulare ale licenţei de pescuit, li se atribuie un număr corespunzător de puncte ca urmare a nerespectării acestora. Punctele acordate se transferă viitorului titular al licenţei de pescuit pentru nava de pescuit respectivă atunci când nava este vândută, transferată sau îşi schimbă în alt mod proprietarul, după data încălcării.

(7) Comandantul unei nave de pescuit comercial primeşte puncte corespunzătoare ca urmare a unei încălcări grave a normelor politicii comune în domeniul pescuitului, comise de acesta.

(8) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea agenţiei, se stabileşte sistemul de puncte care se aplică în caz de încălcări grave titularului licenţei de pescuit sau comandantului unei nave de pescuit comercial, în conformitate cu prevederile anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009.

(9) Criteriile pentru clasificarea unei activităţi drept încălcare gravă sunt stabilite conform anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei.

(10) Centrul de Monitorizare a Pescuitului se înfiinţează prin decizia conducătorului Agenţiei în cadrul structurii cu atribuţii privind politica comună în domeniul pescuitului, controlului, inspecţiei şi colectării de date la Marea Neagră şi are ca responsabilitate monitorizarea navelor care desfăşoară activitate de pescuit sub pavilion românesc, în apele teritoriale Zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, precum şi a navelor de pescuit ale Uniunii Europene, care arborează pavilionul altor state membre, şi a navelor de pescuit din ţări terţe autorizate să desfăşoare activităţi de pescuit în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia României.

(11) Agenţia este responsabilă de funcţionarea Centrului de Monitorizare a Pescuitului şi adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că acesta dispune de resurse de personal adecvate şi este dotat cu echipamente informatice hardware şi software care permit prelucrarea, analiza şi controlul automat al datelor, transmiterea electronică şi monitorizarea acestora timp de 7 zile pe săptămână şi 24 de ore pe zi.

Articolul 25

(1) Pentru îmbunătăţirea administrării, monitorizării şi controlului activităţilor de pescuit, precum şi pentru a favoriza planificarea, Agenţia dispune distribuirea drepturilor de pescuit pentru navele care activează într-o zonă de pescuit.

(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.

(3) Criteriile de distribuire a dreptului de pescuit comercial sunt următoarele:

a)activitatea de pescuit exprimată în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadă de activitate în zonă, după caz;

b)caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de pescuit;

c)ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor de pescuit comercial şi posibilităţile acestora de pescuit;

d)folosirea capacităţilor de producţie;

e)condiţiile sociale şi de muncă la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit comercial.

Articolul 26

Agenţia, prin Centrul de Monitorizare a Pescuitului, monitorizează în timp real poziţia navelor cu ajutorul sistemului de monitorizare prin satelit (VMS) şi a sistemului de identificare automată (AIS) şi prin rapoartele electronice ale activităţilor de pescuit.

Articolul 27

Fiecare navă sau ambarcaţiune de pescuit trebuie să completeze un jurnal de pescuit electronic în scopul înregistrării activităţilor de pescuit comercial.

Articolul 28

(1) Navele sau ambarcaţiunile de pescuit comercial care descarcă capturile pe teritoriul naţional trebuie să prezinte Agenţiei, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie, zona de provenienţă, precum şi alte date solicitate sau cuprinse în declaraţie.

(2) Navele de pescuit comercial aflate sub pavilion român, care descarcă produsele obţinute din pescuit în afara teritoriului naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare Agenţiei, în condiţiile stabilite de aceasta.

Capitolul V Pescuitul recreativ în habitatele acvatice naturale

Articolul 29

(1) Prin pescuit recreativ se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari recreativi membrilor lor, după caz.

(2) Condiţiile privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele acvatice naturale, precum şi modul de eliberare a permiselor de pescuit recreativ şi valabilitatea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei.

(3) Dreptul de organizare a pescuitului recreativ, de gestionare şi exploatare a resursei acvatice vii din habitatele acvatice naturale se acordă de către Agenţie asociaţiilor de pescari recreativi legal constituite şi luate în evidenţa sa, pe bază de contract.

(4) Activitatea de pescuit recreativ se practică în cadrul fiecărei asociaţii în baza planului de management pentru pescuit recreativ, întocmit de un institut de cercetare recunoscut în domeniul piscicol, şi a regulamentului de practicare a pescuitului recreativ stabilit de beneficiarii contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, aprobate de Agenţie, şi fac parte integrantă din contract.

(5) Pescuitul recreativ se poate exercita în toate habitatele acvatice naturale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv pe zonele concesionate pentru exercitarea pescuitului în scop comercial. În acest scop, concesionarul dreptului de pescuit comercial este obligat să nu obstrucţioneze practicarea pescuitului recreativ pe o distanţă minimă de 20 m de la mal.

(6) Beneficiarii contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ exercită pe zonele de pescuit atribuite, prin personal angajat specializat, atestat şi avizat în conformitate cu prevederile legii, paza resurselor acvatice vii, controlul exploatării acestora, verificarea activităţilor de pescuit, combaterea braconajului piscicol şi preîntâmpinarea distrugerii şi degradărilor piscicole de orice fel.

(7) Personalul de pază prevăzut la alin. (6), dotat cu uniformă, insignă şi armament de pază, este împuternicit să sancţioneze contravenţiile piscicole prevăzute de prezenta lege.

Articolul 30

(1) Pescuitul recreativ se practică:

a)în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, cu o singură undiţă cu maximum două cârlige sau cu o lansetă;

b)în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, cu maximum 3 undiţe sau 4 lansete cu cel mult două cârlige fiecare sau o ţaparină cu maximum 10 cârlige fiecare. Pescuitul speciilor răpitoare cu lanseta este permis şi cu momeli artificiale prevăzute cu până la 3 ancorete;

c)în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undiţe, două lansete sau o ţaparină cu maximum 10 cârlige;

d)în apele de munte, pescuitul salmonidelor este permis numai cu momeli artificiale.

(2) În apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta Dunării şi în apele maritime, un pescar recreativ poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg.

(3) În apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 exemplare/zi, în total.

Articolul 31

Asociaţiile de pescari, precum şi forurile lor de reprezentare la nivel naţional, constituite pentru practicarea pescuitului în scop recreativ, vor fi luate în evidenţă de MADR ca reprezentanţi ai societăţii civile, în vederea stabilirii de programe de acţiuni şi proiecte comune pentru conservarea şi protejarea resurselor acvatice vii.

Capitolul VI

Politica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie

Articolul 32

Politica sectorului pescăresc pune în aplicare, prin emiterea de legislaţie secundară, măsuri privind:

a)administrarea şi exploatarea eficientă şi durabilă a resurselor acvatice vii;

b)aplicarea unui management performant pentru sectorul pescăresc;

c)respectarea regulamentelor Uniunii Europene, a convenţiilor internaţionale şi a acordurilor la care România este parte;

d)administrarea capacităţii flotei de pescuit şi susţinerea infrastructurii de pescuit;

e)organizarea pieţei produselor obţinute din pescuit;

f)stimularea asocierii pescarilor în forme asociative cu reprezentare la nivel local, naţional şi internaţional;

g)sprijinirea cercetării în sectorul pescăresc;

h)controlul, inspecţia şi colectarea de date statistice privind pescuitul;

i)colaborarea la nivel naţional, european şi internaţional.

Articolul 33

(1) Sunt recunoscute ca organizaţii de producători în sectorul pescuitului organizaţiile neguvernamentale constituite în conformitate cu prevederile legale, care au ca obiect de activitate practicarea pescuitului de către membrii săi în mod responsabil şi sustenabil şi care gestionează resursa acvatică vie din habitatele acvatice naturale, în baza contractelor încheiate cu administratorul în numele statului.

(2) Membrii organizaţiilor prevăzute la alin. (1) desfăşoară activităţi de pescuit responsabil şi sustenabil, în conformitate cu politica de conservare a mediului, cu respectarea politicii sociale şi prin participarea la gestionarea resurselor acvatice vii.

(3) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc la propunerea Agenţiei.

(4) Recunoaşterea organizaţiilor de producători se face de către Agenţie prin act administrativ emis de către aceasta.

(5) Agenţia retrage recunoaşterea organizaţiilor de producători în situaţia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaştere.

Capitolul VII Flota de pescuit

Articolul 34

(1) În cadrul Agenţiei se constituie fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial, document cu caracter administrativ, în care se menţionează toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă.

(2) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabileşte modul de operare şi de funcţionare a fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial. Documentaţia de fundamentare a ordinului se elaborează de către Agenţie împreună cu Autoritatea Navală Română.

(3) Înscrierea în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial nu scuteşte proprietarul navei/ambarcaţiunii de îndeplinirea obligaţiei de înscriere în registrul comerţului sau în alte registre publice existente.

(4) Modul de gestionare a informaţiilor cuprinse în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial, intrările/ieşirile ambarcaţiunilor, precum şi orice alte operaţiuni specifice prin care se creează evenimente se reglementează prin act administrativ intern emis de către conducătorul Agenţiei.

Articolul 35

(1) Construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se realizează în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.

(2) Agenţia urmăreşte să nu se depăşească plafonul alocat României pentru capacitatea de pescuit la Marea Neagră în cazul regimului de intrare/ieşire din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial. Capacităţile disponibile sunt alocate exclusiv de către Agenţie, prin act administrativ.

Articolul 36

(1) Modernizarea şi reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit, asigurarea securităţii muncii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit, perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord, precum şi protecţia mediului.

(2) Lucrările de modernizare şi reconversie sunt avizate de Agenţie în condiţiile stabilite de MADR.

Articolul 37

Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei, în scopul exploatării durabile a resurselor acvatice vii, se stabilesc:

a)capacitatea flotei;

b)numărul, tipul şi selectivitatea uneltelor de pescuit;

c)oprirea temporară sau definitivă a activităţii anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit.

Articolul 38

(1) Oprirea definitivă a activităţii navelor de pescuit comercial se aplică acelor nave care activează în zone de pescuit, a căror situaţie necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi al favorizării refacerii resurselor acvatice vii.

(2) Oprirea definitivă a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit comercial determină excluderea definitivă a acesteia din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial.

(3) Excluderea din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial se poate efectua ca urmare a inactivităţii fără un motiv bine întemeiat sau la solicitarea proprietarului.

(4) Reprezintă motiv bine întemeiat:

a)forţa majoră;

b)defecţiuni tehnice ce necesită reparaţii pe durată îndelungată.

(5) Inactivitatea unei nave/ambarcaţiuni de pescuit comercial fără un motiv bine întemeiat, pe o durată mai mare de 12 luni, duce la excluderea de drept a acesteia din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial.

(6) Proprietarul/Persoana care în baza contractului utilizează ambarcaţiunea de pescuit comercial înscrisă în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial este obligat/ă ca, în maximum 10 zile lucrătoare de la momentul în care începe inactivitatea ambarcaţiunii, să informeze în scris Agenţia faţă de cauza inactivităţii.

Articolul 39

(1) Prin oprirea temporară a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit comercial se înţelege încetarea activităţii pe o perioadă de timp determinată.

(2) Oprirea temporară este o măsură conjuncturală care are drept scop reducerea efortului de pescuit ca urmare a unor circumstanţe excepţionale.

Capitolul VIII

Stabilirea porturilor de bază/punctelor de debarcare şi prima vânzare a produselor obţinute din pescuit

Articolul 40

(1) Navele/Ambarcaţiunile de pescuit comercial care descarcă/debarcă produse obţinute din pescuit pe teritoriul naţional vor desfăşura această activitate în porturile de bază/punctele de debarcare şi centrele de vânzare, nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei.

(2) În cadrul fiecărui port, descărcarea se face în locurile stabilite, după caz, de autorităţile portuare.

(3) Porturile de bază/Punctele de debarcare sunt nominalizate prin decizie a conducătorului Agenţiei în conformitate cu normele stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Articolul 41

(1) Prima vânzare a produselor obţinute din pescuit se face numai în locuri special amenajate, nominalizate prin decizie a conducătorului Agenţiei în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(2) Vânzarea se poate face prin licitaţie sau prin negociere directă, cu întocmirea notei de vânzare, la prima comercializare a produselor obţinute din pescuit.

(3) În cadrul Agenţiei se înfiinţează Registrul cumpărătorilor înregistraţi, care cuprinde toţi cumpărătorii ce primesc aviz de recunoaştere emis de către aceasta.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), vânzarea produselor obţinute din pescuit comercial se poate realiza, direct de la bordul ambarcaţiunilor de pescuit comercial, cu respectarea prevederilor legale privind înregistrarea şi raportarea capturilor, cu excepţia capturilor provenite din Marea Neagră, pentru care există reglementări specifice.

Articolul 42

Produsele obţinute din pescuitul comercial la Marea Neagră care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat la mai mult de 25 km de punctul de debarcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite până la locul primei vânzări de nota de transport sau sunt înregistrate online într-un registru anume gestionat de Agenţie.

Capitolul IX

Organizarea pieţei produselor obţinute din pescuit

Articolul 43

(1) MADR, la propunerea Agenţiei, stabileşte măsuri privind comercializarea produselor obţinute din pescuit, în special pentru:

a)asigurarea trasabilităţii produselor obţinute din pescuit şi informarea corectă a consumatorilor;

b)respectarea normelor privind comercializarea produselor obţinute din pescuit, în concordanţă cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii;

c)îmbunătăţirea calităţii şi promovarea produselor obţinute din pescuit.

(2) Autorităţile publice locale pot organiza pieţe locale ale produselor obţinute din pescuit, puncte de vânzare directă către consumatorul final la locul de debarcare/acostare în colaborare cu parteneri din mediul economic privat, cu respectarea măsurilor privind comercializarea şi procesarea acestor produse, stabilite de Agenţie şi alte organisme ale autorităţii publice centrale care aplică legislaţia primară sau secundară în domeniul comercializării produselor destinate consumului uman sau cu altă destinaţie.

Capitolul X Pescuitul în scop ştiinţific

Articolul 44

(1)Pescuitul resurselor acvatice vii în apele româneşti, pentru scopuri de cercetare şi formare, poate fi efectuat în baza unei autorizaţii speciale de pescuit în scop ştiinţific, netransmisibilă, eliberată de Agenţie entităţilor stabilite la art. 7 şi 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care au ca obiective de cercetare:

a)cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţii structurii, funcţionalităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;

b)evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice de către activităţile de pescuit, precum şi de alte activităţi antropice;

c)identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare, precum şi alte acţiuni novative care pot conduce la creşterea şi diversificarea producţiei şi conservarea ecosistemelor acvatice.

(2) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc condiţiile de practicare şi acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei.

(3) Capturile obţinute în urma pescuitului în scop ştiinţific nu fac obiectul comercializării.

(4) Periodic, MADR, în colaborare cu instituţiile de cercetare şi cu Agenţia, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării în domeniul pescăresc şi, anual, planul de cercetare.

Articolul 45

(1) Titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific eliberează ordine de serviciu pescarilor atestaţi pentru practicarea pescuitului în scop ştiinţific, conform planului de cercetare aprobat.

(2) Pescuitul în scop ştiinţific practicat cu metode şi echipamente interzise de lege se exercită strict în prezenţa personalului de cercetare special desemnat de către deţinătorul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, precum şi cu notificarea prealabilă a Agenţiei şi a beneficiarului dreptului de pescuit.

Capitolul XI Relaţii internaţionale

Articolul 46

(1) MADR dezvoltă colaborarea şi iniţiază proiecte de convenţii şi acorduri internaţionale privind:

a)pescuitul şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii din Marea Neagră, din Dunăre, lacurile şi râurile de frontieră;

b)accesul navelor româneşti de pescuit comercial în alte zone ce prezintă interes, în vederea acoperirii deficitului de produse obţinute din pescuit pe piaţa românească;

c)dezvoltarea activităţilor de pescuit comercial şi a schimburilor comerciale;

d)evaluarea impactului activităţilor antropice asupra stării resurselor acvatice vii în context transfrontalier.

(2) MADR emite reglementări şi instrucţiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.

Articolul 47

În vederea efectuării studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea stocurilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice cu distribuţie transfrontalieră în ape de interes internaţional, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit sprijină şi încurajează activitatea instituţiilor de cercetare ştiinţifică în cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte.

Articolul 48

Agenţia, cu sprijinul MADR, organizează reuniuni şi alte evenimente cu participare naţională şi internaţională şi participă la evenimente similare ale organizaţiilor şi altor entităţi naţionale şi internaţionale, din sfera de competenţă.

Capitolul XII

Răspunderi şi sancţiuni

Articolul 49

Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi de către instituţii, persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă, penală sau contravenţională.

Articolul 50

(1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, transportului, comercializării produselor obţinute din pescuit şi al altor activităţi conexe, Agenţia organizează acţiuni permanente de supraveghere/monitorizare, prevenire, control şi inspecţie prin inspectorii piscicoli.

(2) Persoanele supuse controlului au obligaţia să permită accesul personalului cu atribuţii de inspecţie şi control la sediile şi sucursalele unităţilor controlate, la toate navele/ ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare, comercializare şi alimentaţie publică şi să pună la dispoziţia acestora toate documentele şi mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie şi control şi totodată să furnizeze date statistice în conformitate cu activităţile prevăzute în programele statistice şi actele juridice ale Uniunii Europene în domeniul sectorului pescăresc.

(3) Procedurile de control şi inspecţie se stabilesc de către Agenţie.

Articolul 51

Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, după caz:

a)pescuitul recreativ de către persoane care nu deţin sau nu au asupra lor permisul de pescuit recreativ sau, după caz, elementele de identificare, în format letric sau electronic, din care să rezulte legalitatea acţiunii;

b)încălcarea condiţiilor de pescuit recreativ prevăzute în permis;

c)refuzul prezentării permisului, licenţei sau autorizaţiei, după caz, atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite;

d)reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ a mai mult de 10 exemplare/zi, din speciile de păstrăv, în apele de munte cu salmonide, sau a mai mult de 5 kg de peşte/zi în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta Dunării şi în apele maritime, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg;

e)exercitarea pescuitul recreativ în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale cu mai mult de 3 undiţe şi/sau 4 lansete cu câte două cârlige pe fiecare.

Articolul 52

Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, după caz:

a)prinderea salmonidelor cu mâna, cu unelte de pescuit comercial sau cu alte unelte de pescuit confecţionate artizanal;

b)pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;

c)pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele de munte cu salmonide;

d)mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnificaţie piscicolă;

e)pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj;

f)încălcarea condiţiilor prevăzute în licenţa sau autorizaţia de pescuit comercial;

g)nerespectarea prevederilor legale privind etichetarea peştelui şi produselor obţinute din pescuit de la debarcare până la comercializare inclusiv;

h)neîncadrarea în marja de toleranţă prevăzută în legislaţia Uniunii Europene, permisă în estimările înregistrate în jurnalul de pescuit la Marea Neagră cu privire la cantitatea în kg de peşte păstrată la bord;

i)nerespectarea păstrării curăţeniei şi necolectarea în saci menajeri a deşeurilor existente în zona de pescuit/habitatele acvatice naturale, de către pescarii recreativi;

j)obstrucţionarea practicării pescuitului recreativ pe o distanţă minimă de 20 m de la mal, de către concesionarul dreptului de pescuit comercial, în toate habitatele acvatice naturale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv pe zonele concesionate pentru exercitarea pescuitului în scop comercial.

Articolul 53

Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 5.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată cuprinsă între 30-90 de zile a permisului, licenţei sau a autorizaţiei, după caz:

a)plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării;

b)utilizarea uneltelor de pescuit comercial fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;

c)neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor legale dispuse de personalul cu atribuţii de inspecţie şi control;

d)capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;

e)pescuitul comercial în reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative de irigaţii, hidroenergetice, precum şi ramificaţiile acestora, a căror lăţime a luciului de apă este mai mică de 300 m;

f)pescuitul în scop comercial, cu setca, pe cursul Dunării la mai puţin de 50 m de mal, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei „Deltei Dunării“ şi la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră.

Articolul 54

Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 120 de zile a permisului, licenţei sau a autorizaţiei de pescuit comercial, după caz:

a)obstrucţionarea de către deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor limitrofe a accesului liber la pescuit pe toată zona de pescuit atribuită, a aplicării măsurilor de protecţie, pază şi control a resursei acvatice vii, precum şi a amplasării marcajelor şi a semnelor indicatoare ale administratorului resurselor acvatice vii;

b)deţinerea, transportul sau comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunile minime legale admise provenite din pescuitul comercial;

c)comercializarea capturilor provenite din pescuitul recreativ sau în scop ştiinţific;

d)distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă fapta nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

e)neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă fapta nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

f)neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a resursei acvatice vii în aval de o lucrare de barare;

g)circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor din zona de munte;

h)pescuitul recreativ în habitatele acvatice naturale, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;

i)părăsirea portului de către o navă/ambarcaţiune cu sistemele de monitorizare automată nefuncţionale sau oprite.

Articolul 55

(1) Următoarele încălcări grave care au condus la obţinerea de produse pescăreşti constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, cuantumul amenzii fiind cuprins între minimum valoarea produselor pescăreşti, stabilită conform preţului mediu anual la prima vânzare, pentru anul anterior, la data de 31 ianuarie a anului în curs şi maximum de 5 ori valoarea respectivă:

a)obstrucţionarea activităţii persoanelor cu atribuţii de inspecţie şi control sau a observatorilor, în exercitarea atribuţiilor lor;

b)transbordarea fără autorizaţia necesară sau în cazul în care o astfel de transbordare este interzisă;

c)desfăşurarea de activităţi de pescuit cu încălcarea normelor aplicabile într-o zonă în care pescuitul este restricţionat;

d)utilizarea unor unelte sau metode de pescuit interzise, astfel cum sunt menţionate la art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1.241/2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.967/2006 şi (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.380/2013, (UE) 2016/1.139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1.022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2.549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2.187/2005 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, sau în orice alte norme echivalente ale politicii comune în domeniul pescuitului;

e)neîndeplinirea obligaţiilor de înregistrare, stocare şi raportare cu precizie a datelor referitoare la activităţile de pescuit, inclusiv a datelor care trebuie transmise prin sistemele de monitorizare a navelor, precum şi a datelor referitoare la notificările prealabile, declaraţiile de captură, declaraţiile de transbordare, jurnalele de pescuit la Marea Neagră, declaraţiile de debarcare, registrele de cântărire, declaraţiile de primire, documentele de transport sau notele de vânzare, în conformitate cu normele politicii comune în domeniul pescuitului, cu excepţia obligaţiilor referitoare la marja de toleranţă menţionate la art. 90 alin. (3) lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009;

f)punerea pe piaţă de produse pescăreşti care încalcă normele politicii comune în domeniul pescuitului;

g)desfăşurarea de activităţi de pescuit recreativ care încalcă normele politicii comune în domeniul pescuitului sau vânzarea de produse pescăreşti rezultate în urma pescuitului recreativ;

h)desfăşurarea de activităţi direct legate de activităţi de pescuit INN, inclusiv comerţul cu produse pescăreşti provenind din activităţi de pescuit INN, precum şi importul, exportul, prelucrarea şi comercializarea acestora;

i)eliminarea ilegală pe mare a uneltelor de pescuit sau a altor unelte de pe o navă de pescuit;

j)reţinerea de către pescarul recreativ a resurselor acvatice vii sub dimensiunile minime legale, prevăzute de legislaţia naţională şi cea a Uniunii Europene;

k)nemarcarea uneltelor de pescuit utilizate la pescuitul comercial sau aflate la bordul unei nave/ambarcaţiuni de pescuit comercial;

l)neîncadrarea în marja de toleranţă prevăzută în legislaţia Uniunii Europene, permisă în estimările înregistrate în jurnalul de pescuit cu privire la cantitatea în kg de peşte păstrată la bord;

m)netransmiterea datelor statistice către Agenţie, în conformitate cu activităţile prevăzute în programele de colectare a datelor şi cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale Uniunii Europene privind sectorul pescăresc;

n)refuzul de a permite accesul personalului cu drept de inspecţie şi control la sediile şi sucursalele unităţilor controlate, la navele/ambarcaţiunile de pescuit comercial, mijloacele de transport, unităţile de procesare produse acvatice, comercializare şi alimentaţie publică, precum şi în perimetrul habitatelor acvatice naturale exploatate prin pescuit recreativ/comercial, în vederea îndeplinirii funcţiei de inspecţie şi control;

o)pescuitul comercial al resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale.

(2) În cazul încălcării grave repetate în cursul unei perioade de 3 ani, care a condus la obţinerea de produse pescăreşti, cuantumul amenzii este cuprins între minimum de două ori valoarea produselor pescăreşti, obţinute ca urmare a comiterii încălcării grave, stabilită conform preţului mediu anual la prima vânzare, pentru anul anterior, la data de 31 ianuarie a anului în curs şi maximum de 8 ori valoarea respectivă.

(3) În ceea ce priveşte valoarea produselor pescăreşti, pentru calcularea cuantumului amenzii se ia în considerare preţul mediu anual la prima vânzare a acestora, stabilit pentru anul anterior. Preţul mediu se aprobă prin decizia Agenţiei, calculându-se media aritmetică a preţurilor la prima vânzare raportate pentru perioada de referinţă a anului anterior. Acest preţ mediu se comunică tuturor instituţiilor, prevăzute la art. 58 alin. (1) şi (2), la data de 31 ianuarie a anului în curs şi se utilizează pentru tot anul calendaristic.

(4) La stabilirea valorilor minime sau maxime, precizate în alin. (1) şi (2), se iau în considerare cerinţele din Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009, care prevăd că sancţiunile trebuie să fie eficiente, proporţionale şi descurajante în aşa fel încât să asigure că ele îi privează efectiv pe cei răspunzători de beneficiile economice derivate din încălcările grave ale legii pe care aceştia le-au comis, fără a aduce atingere dreptului legitim la exercitarea profesiei. Cuantumul amenzii trebuie să fie superior valorii produselor.

(5)În cazul încălcărilor grave prevăzute la alin. (1), suplimentar faţă de amenda achitată, se acordă şi punctele de penalizare prevăzute în anexa III a Regulamentului (CE) nr. 1.224/2009. Ca sancţiune complementară se aplică şi reţinerea şi suspendarea pentru o durată de 90 de zile a permisului, licenţei sau a autorizaţiei de pescuit comercial.

(6) La pescuitul comercial la Marea Neagră, încălcările grave se stabilesc în funcţie de gravitatea încălcării, ţinând seama de criterii precum natura daunelor cauzate, valoarea acestora, situaţia economică a contravenientului şi amploarea încălcării sau recurenţa acesteia.

(7) Răspunderile şi sancţiunile pot fi însoţite şi de sancţiuni complementare, după cum urmează:

a)sechestrarea navei/navelor de pescuit sau a vehiculului/vehiculelor implicat(e) într-o încălcare;

b)confiscarea navei/navelor, a vehiculului/vehiculelor, a uneltelor de pescuit interzise, a capturilor sau a produselor pescăreşti;

c)suspendarea sau retragerea licenţei de pescuit sau a autorizaţiei de pescuit;

d)reducerea sau retragerea drepturilor de pescuit;

e)excluderea temporară sau permanentă de la dreptul de a obţine noi drepturi de pescuit;

f)interzicerea temporară sau permanentă a accesului la ajutoare sau la subvenţii;

g)suspendarea sau retragerea statutului de operator economic autorizat acordat în conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.005/2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2.847/93, (CE) nr. 1.936/2001 şi (CE) nr. 601/2004 şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1.093/94 şi (CE) nr. 1.447/1999, cu modificările şi completările ulterioare;

h)ştergerea navei de pescuit din registrul naţional;

i)suspendarea sau încetarea totală sau parţială a activităţilor economice ale operatorului legate de politica comună în domeniul pescuitului;

j)suspendarea sau retragerea autorizaţiei de a desfăşura activităţi de comerţ cu produse pescăreşti şi de acvacultură.

Articolul 56

Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 4 ani:

a)pescuitul comercial al resurselor acvatice vii, fără autorizaţie şi licenţă;

b)pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală;

c)reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;

d)deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile ori cu terenurile inundabile;

e)comercializarea fără documentele de provenienţă a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori a produselor din peşte. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, jurnal de pescuit la Marea Neagră, declaraţie de descărcare/debarcare, notă de vânzare, notă de transport, factură fiscală, bon fiscal, aviz de însoţire a mărfii, documente vamale, proces-verbal de confiscare;

f)pescuitul cu japca, cu ostia, cu suliţa, ţepoaica sau cu orice alte unelte sau scule neautorizate, prin greblare sau harponare;

g)deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a setcilor, năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

h)reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale;

i)neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;

j)neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii;

k)contrafacerea documentelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.005/2008, cu modificările şi completările ulterioare, sau utilizarea unor documente false sau nevalabile;

l)disimularea, alterarea sau suprimarea elementelor doveditoare care prezintă interes într-o anchetă;

m)transbordarea către nave de pescuit ca fiind implicate în activităţi de pescuit INN, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1.005/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în special cele incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii Europene sau pe lista de nave de pescuit INN a unei organizaţii regionale de gestionare a pescuitului, precum şi participarea la operaţiuni comune de pescuit cu respectivele nave sau sprijinirea ori realimentarea acestora;

n)utilizarea unei nave de pescuit fără naţionalitate, care este o navă apatridă în conformitate cu dreptul internaţional;

o)utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţei de pescuit sau inscripţionată cu date false.

Articolul 57

(1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 ani la 5 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani:

a)pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;

b)pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine;

c)pescuitul, deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din habitatele piscicole naturale, precum şi a produselor şi subproduselor obţinute din aceştia, cu excepţia celor proveniţi din acvacultură, pentru care se face dovada originii prin documente şi marcaje justificative legale;

d)deţinerea, utilizarea şi/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament, cu excepţia setcilor folosite pentru pescuitul calcanului, cu mărimea ochiului de minimum 400 mm;

e)pescuitul unor specii care fac obiectul unor limite de captură pentru care operatorul nu deţine o cotă sau pentru care cota este epuizată sau specii care fac obiectul unui moratoriu privind pescuitul, al unei interdicţii temporare sau al unui sezon închis, cu excepţia capturilor accidentale;

f)pescuitul, deţinerea, transportul, comercializarea sau omorârea lostriţei;

g)extragerea resursei acvatice din ape interzise pescuitului din cauza poluării sau contaminării cu substanţe dăunătoare sănătăţii umane şi comercializarea produselor care provin din aceste ape, care pun în pericol sănătatea umană.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Articolul 58

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute la art. 51-55 se fac de către ofiţerii şi agenţii din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi de către persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, inspectori şi agenţi ai Comisariatului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ pentru încălcări ale prevederilor legale în zonele aflate în administrare, precum şi de personalul angajat al beneficiarilor contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, conform prevederilor art. 29 alin. (6).

(2)Pe lângă organele de urmărire penală sunt competente să efectueze acte de constatare pentru faptele prevăzute la art. 56 şi 57 persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Organele prevăzute la alin. (2) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)Toate instituţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) care constată contravenţii şi infracţiuni şi care aplică sancţiuni, în cazul încălcărilor grave prevăzute la art. 90 din Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009, cu excepţia celor care nu se aplică titularului licenţei de pescuit sau comandantului, notifică Agenţia cu privire la punctele acordate, în conformitate cu anexa III a Regulamentului (CE) nr. 1.224/2009, în vederea înregistrării acestora în Registrul naţional privind încălcările. Notificarea se transmite în termen de 10 zile lucrătoare de la aplicarea sancţiunii.

Articolul 59

(1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor.

(2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscării.

(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2), organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.

Capitolul XIII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 60

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vor armoniza legislaţia secundară aplicabilă pescuitului prin formularea şi promovarea proiectelor de acte normative specifice domeniului de activitate al Agenţiei conform prevederilor prezentei legi. Până la intrarea în vigoare a noilor reglementări specifice legislaţiei secundare se vor aplica normele prevăzute în legislaţia secundară în vigoare la momentul abrogării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, actualizată.

Articolul 61

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile referitoare la resursa acvatică vie din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 517 din 3 iunie 2024

Data intrării în vigoare 06-06-2024

 

ULTIMELE ARTICOLE DIN SECTIUNE

VA RECOMANDAM

Agenția Descoperă Delta Dunării.

Descoperă Delta Dunării – 20 de ani de experiență în Delta Dunării

3
20 de ani de experiență în turismul sustenabil în Delta Dunării reprezintă un motiv de mândrie și recunoaștere pentru Agenția Descoperă Delta Dunării.În 20 de ani, echipa a reușit să transforme o frumoasă pasiune...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Descopera Delta Dunarii

ARTICOLE RECENTE

Porumbel gulerat – Columba palumbus

Porumbel gulerat – Columba palumbus

0
Generalitati: Este o specie de pasăre de talie medie, fiind mai mare decât porumbelul domestic.Descriere: (38 - 45 cm) . Penajul său general este...

RECOMANDAM