Muzeul de Etnografie si Arta Populara

17 noiembrie 2008

Sediul Muzeului de Etnografie si Arta Populara (fostul sediu al Bancii Nationale a Romaniei – Agentia Tulcea) este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea, constituind, impreuna cu alte constructii, exemple valoroase ale arhitecturii de forme nationale.
Constructia are la baza un proiect elaborat in 1924 si a fost ridicata in perioada interbelica (1924-1927), deci, la finele epocii de manifestare a curentului national in arhitectura Romaniei.

CUPRINS:

Imobilul are o compozitie echilibrata generata si de pozitionarea intr-o intersectie, dar si de functionalitatea initiala.
Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reusit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei traditionale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea.
Patrimoniul Muzeului de Etnografie si Arta Populara reflecta, prin diversitatea colectiilor, un model cultural unic generat, in Dobrogea, de convietuirea etnica dintre romani si celelalte populatii (aromani, bulgari, turci, tatari, rusi-lipoveni, ucraineni, greci etc).

Acest patrimoniu este valorificat in expozitia Multiculturalitate dobrogeana care ofera publicului vizitator imaginea identitatii culturale a unora din populatiile care au convietuit cu romanii cat si fenomenul locuirii interetnice. In salile expozitiei sunt prezentate aspecte ale locuintei traditionale romanesti (patul, lada de zestre, lavita, razboiul de tesut, stergare, laicere, scoarte s.a.), aromanesti (locuinta – cort cu tesaturile decorative specifice), slava (lijanca, iconostasul, samovarul, dulapul de haine), port popular romanesc, aromanesc, turcesc si tatarasc, bulgaresc, grecesc, lipovenesc. In ultimele doua sali sunt prezentate elemente ale interiorului orasenesc tulcean de la inceputul secolului al XX-lea.

Curtea muzeului constituie spatiul expozitional in care sunt prezentate aspecte ale practicarii diferitelor ocupatii si mestesuguri traditionale: agricultura, viticultura, pescuitul, apicultura, olarit, atelierul fierarului, atelierul mesterului tamplar.

Ca expozitie permanenta: Ocupatii si mestesuguri nord-dobrogene – ofera posibilitatea vizitatorilor de a cunoaste o parte din instrumentarul utilizat in practicarea ocupatiilor (agricultura, oierit, viticultura, albinarit) si mestesugurilor (prelucrarea firului, lemnului, lutului) traditionale nord-dobrogene.

In cursul anului muzeul organizeaza expozitii temporare legate de sarbatorile fiecarui anotimp: Traditii de primavara, Pastele in credintele romanilor, Rodul pamantului, Bogatiile toamnei, Obiceiuri de iarna etc.

Prietenii Muzeului de Etnografie

Muzeul de Etnografie si Arta Populara Tulcea desfasoara in timpul anului scolar diferite activitati educationale in parteneriat cu institute de invatamant.

Dintre acestea amintim:
Ateliere pedagogice – in cadrul carora elevii isi manifesta creativitatea realizând lucrari inspirate din patrimoniul etnografic (oua incondeiate, icoane, jucarii, tesaturi, accesorii vestimentare, impletituri papura, prelucrare lemn s.a)
Lectii tematice – pe problematici de etnografie si folclor – Costumul popular insemn al identitatii culturale; Uratul si colindatul la români. Identitate culturala in contextul globalizarii; Martie – martisor!.Reinvierea naturii; Obiceiuri de peste an din perspectiva multietnica; Din creatia populara a etniilor din Dobrogea, Sarbatorile de Pasti. Simbol si semnificatie, s.a.
Minispectacole – sustinute de elevi dar si de institutii profesioniste – parteneri ai muzeului cum ar fi:

Din lumea basmelor – partener Teatrul Gulliver Galati
Creanga si personajele lui – partener creatorul de masti populare Paul Buta, Galati
Din lumea personajelor lui Caragiale au prezentat elevi de la Colegiul Dobrogean Spiru C. Haret, profesor coordonator Mihaela Vicol
Dragobete – Cap de Primavara sustinut de Ansamblul Folcloric “Baladele Deltei” Tulcea, coordonat de Stefan Coman

Expozitii pedagogice – in care elevii parteneri expun lucrari realizate in cadrul atelierelor pedagogice
Premiile Micul Etnograf . La incheierea fiecarui an scolar Muzeul de Etnografie si Arta Populara acorda trofee, diplome, premii colectivelor de elevi ce s-au evidentiat prin participarile si activitatile inscrise in cadrul parteneriatelor educationale. Este un eveniment sarbatoresc la care participa elevii, parintii, profesorii, colaboratorii muzeului.
Manifestarea cuprinde:

Organizarea unei expozitii cu tematica din lumea copiilor
Minispectacol oferit de elevi
Minispectacol oferit de Ansamblul folcloric de copii „Doruletul” Tulcea
Festivitatea de premiere
Se desfasoara in parteneriat cu Ansamblul Artistic „Baladele Deltei”.

Program de vizitare:

9 august 2023, a avut loc redeschiderea Muzeului, după ce acesta a beneficiat de implementarea proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC NORD-DOBROGEAN PRIN RESTAURAREA ŞI MODERNIZAREA MUZEULUI DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ TULCEA”, Cod SMIS 116136, derulat de Consiliul Județean Tulcea și finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5: „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1: „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”, apel dedicat zonei de Investiţie Teritorială Integrată Delta Dunării (ITI Delta Dunării). Obiectivul general al proiectului l-a constituit conservarea, protejarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural din judeţul Tulcea.

Expoziţia de bază „Oamenii Dobrogei” prezintă, în sălile de la etajul clădirii, aspecte ale identităţii culturale ale diferitelor populaţii care au convieţuit de-a lungul timpului în Dobrogea şi care continuă să trăiască în armonie şi astăzi.

Vizitatorii au posibilitatea să cunoască din tradiţiile culturale ale românilor, aromânilor, meglenoromânilor, turcilor, tătarilor, romilor, grecilor, bulgarilor, ruşilor – lipoveni, ucrainenilor, italienilor, germanilor, evreilor, armenilor. Au fost incluse circuitului muzeal spații noi și s-a creat posibilitatea expunerii în premieră a unor piese de mobilier urban executat în ateliere meșteșugărești din țară sau străinătate, expresii valoroase ale diverselor stiluri ce au pătruns și în județul nostru de la începutul secolului al XX-lea: se remarcă pe lângă motivele românești, înfluențe orientale, piese în stil venețian și florentin.

Țesăturile decorative, portul popular, vasele de uz și decor, ocupațiile și meșteșugurile din zona dobrogeană aduc în atenția publicului elemente din viața și creația dobrogenilor.

Sălile multimedia din mansarda clădirii, imposibil de vizitat în trecut, constituie spații de întâlnire cu specialiștii, colaboratorii, partenerii muzeului.