Senatul a votat marți, 2 iunie, proiectul de lege care impune o limită maximă de viteză de 5 km/h pentru ambarcațiuni pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării. Măsura vizează protejarea ecosistemului fragil al Deltei, unde în prezent se circulă frecvent cu viteze mult mai mari, în special în excursiile turistice de o zi.
Proiectul de lege L265/2026 a fost adoptat cu 101 voturi „pentru”, zero împotrivă și o abținere. Inițiativa modifică și completează Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării și a fost trimisă acum Camerei Deputaților, care este forul decizional.
Ce prevede noua reglementare
Conform proiectului, limita de 5 km/h se aplică pe canalele secundare, lacuri și brațele minore ale Dunării. Sunt exceptate:
- Brațele principale (Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe)
- Zonele intravilane ale localităților
- Punctele de acostare și staționare
„Art. I 1. După punctul 6 al articolului 12 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou punct, pct. 6¹, având următorul cuprins:
„6¹. Circulația ambarcațiunilor pe canalele și lacurile interioare din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu excepția brațelor Dunării, în zonele marginite de construcții cu destinație de locuință, pensiuni sau unități hoteliere, cu o viteză mai mare de 5 km/h.”
Depășirea limitei de viteză va constitui contravenție și va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 250 și 700 de lei pentru persoane fizice și între 500 și 1.000 de lei pentru persoane juridice.
Guvernul va avea la dispoziție 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial pentru a modifica în consecință Regulile de navigație pe apele din interiorul Rezervației (Hotărârea de Guvern nr. 538/2015).
Impactul asupra turismului
O astfel de reglementare ar putea reprezenta o provocare importantă pentru operatorii de excursii de o zi, care reprezintă o parte însemnată a turismului din Delta Dunării. Modelul lor actual se bazează pe deplasări mai rapide cu ambarcațiuni, permițând turiștilor să viziteze mai multe obiective (cum ar fi Crisan, Mila 23, Letea sau zonele cu pelicani) într-un interval de aproximativ 8-10 ore. La o limită de 5 km/h pe canalele secundare, durata deplasărilor ar crește semnificativ, ceea ce ar putea face unele trasee mai dificil de realizat în formula de o zi și ar putea influența cererea pentru aceste pachete turistice.
Dacă va fi adoptată și de Camera Deputaților, legea ar putea contribui la o schimbare treptată către un turism mai lent pe canalele Deltei.
Nu se poate naviga in siguranță, cu viteza de 5 km/oră – mai ales în condiții de vânt și/sau valuri, chiar la intâlnirea ambarcațiunilor.
Guvernarea prin rotirea elicei (efectul de giratie al elicei) este fenomenul hidrodinamic prin care mișcarea de rotație a elicei unei ambarcațiuni imprimă navei o tendință naturală de abatere laterală de la drumul drept, chiar .Acest efect este determinat direct de pasul elicei si de rotație).
Ar fi foarte bine dacă limitarea de viteză și alte informații utile ar fi plasate pe canale și lacuri că doar se plătește taxa de acces în deltă, nu există nici un indicator cu numele canalului, limita legală de viteză, permisiunea de pescuit și alte informații pentru unii care nu sunt localnici și multe altele…..
Poate 5 mile marine, sau noduri marine,asa se calculează viteza la nave , noi nu avem kilometraj( tachometru ) pe barca…iar prin gps da eroare,. Sa vezi ce- și fac de cap inspectori ,,Arbrdedei „….
5km/h e o viteza prea mica … eu cu motor de 5 cai prind maxim 12 km/ h si nu e o viteza mare … singura restrixie care ar fi rezolvat problema era sa se impuna la puterea motorului .. maxim 6 cai in delta si asta era … era simplu de controlat …
Ce barcă ai ? Ce să faci cu 6 Cp la o barcă mare și grea , de clasă C ?
Efectele elicei asupra manevrei navei se manifestă sub două aspecte: ca efect de propulsie șica efect de guvernare.
Efectul de propulsie al elicei – principalul efect al aparatului propulsor și sedatorează mișcării de rotație a elicei, care se transformă într-un-o mişcare liniară prin înşurubarea ei înapă, mișcare ce face ca nava să se deplaseze înainte sau înapoi, în funcție de sensul de rotație al elicei. La viteza de 5 km/h crezi că efectul elicei asupra manevrei unei am arcațiuni mari, va fi optim, suficient pt a naviga in condiții de siguranță ?
VORBE DOAR VORBE PE HARTIE..
Legile sunt făcute să le incalci, romanul nu tine cont de nici o lege, deci 100% nimeni nu o sa respecte cei 5km pe canalele mai înguste niciodată cum nimeni nu respectă în Delta Dunării dotarea bărcilor corespunzător, la bărcile de închiriat nici parâme nu au sau sunt niste sforicele jumulite vai de mama lor, deci nici aici nu se respecta dotarea bărcilor și nimeni nu a luat nici o amendă, de braconeală nu mai zic..cei mai mari braconieri piscicoli sunt fix cei care dau amenzi, cunosc bine zona Crișan și știu ce vorbesc. Sunt de acord sa se dea amenzi și pentru viteza că sunt destui daca merg haotic, dar totuși să mergi cu 5km in afara brațelor principale, aproape o zi îți ia să ajungi la locurile de pescuit, abia se respecta limita asta pe canalul de intrare/ieșire din Uzlina în Sfântul Gheorghe sau Murighiol/Sfântul Gheorghe.
Cristian ai mare dreptate,dar eu sunt curios dacă se va ține cont de acei 5km/h și cine va aplica sancțiunile,dacă ARBDDul nu poate combate alte nenorociri care se intimplă in Rezervația Delta Dunării.O ambarcațiune cu pescaj mic (glisaj) poate merge cu o viteză mare fără a afecta malurile, față de una mai grea cu pescaj mare la o viteză mică face dezastru.Să vedem rezultate.
Există mai multe alternative — și majoritatea sunt deja folosite în alte rezervații și delte protejate din lume. Limita unică de 5 km/h e cea mai simplă de scris în lege, dar și cea mai grosieră ca instrument. Iată alternativele realiste, grupate pe logica problemei pe care o rezolvă.
Problema reală nu e doar viteza, ci valul și energia transferată malurilor. Eroziunea malurilor, deranjul faunei și tulburarea sedimentelor depind de undă, nu strict de viteza GPS. Asta deschide câteva opțiuni mai inteligente:
Zonarea diferențiată în loc de o limită unică. În loc de 5 km/h peste tot pe canale secundare, se pot defini clase de canale: canale de tranzit (limită mai permisivă, ex. 15–20 km/h), canale sensibile lângă colonii de păsări sau zone de reproducere (5 km/h sau interdicție în sezon), și „no-wake zones” lângă maluri și debarcadere. Modelul e folosit în Everglades (Florida) și în multe parcuri naturale europene.
Reglementarea pe „no-wake” în loc de cifră fixă. Standardul „fără val de etrava” permite o bărci moderne, bine trimată, să meargă mai repede de 5 km/h fără a produce val distructiv, în timp ce o barcă grea în semi-deplasare la 6 km/h poate face mai mult rău. E mai greu de controlat de poliție, dar mai corect tehnic.
Limite sezoniere și orare. Restricții stricte în perioada de cuibărit și reproducere (primăvară–început de vară), relaxate în rest. Asta protejează exact când contează și nu sufocă turismul tot anul.
Cerințe tehnice asupra ambarcațiunilor. Promovarea/obligarea motoarelor cu emisii reduse, a designului cu val redus, eventual a propulsiei electrice pe anumite canale (deja testată în alte delte protejate). Pe termen lung asta reduce și zgomotul și poluarea, nu doar valul.
Sisteme de permise și cote. Limitarea numărului de ambarcațiuni cu motor pe anumite trasee și pe zi, în loc de a încetini pe toate. Multe parcuri naționale gestionează presiunea turistică prin cote, nu prin viteză.
Coridoare de viteză marcate fizic. Geamanduri și semnalizare clară cu zone unde se poate accelera și zone unde nu — în loc de o regulă uniformă greu de respectat și de aplicat.
Observația critică, ca să fim onești: punctul forte al limitei de 5 km/h este tocmai simplitatea aplicării — un radar/GPS dă o cifră clară, contravenția e ușor de dovedit. Toate alternativele de mai sus sunt ecologic mai fine, dar necesită hărți de zonare, monitorizare, semnalizare pe teren și personal de control — adică buget și instituții care funcționează. În practică, o lege „proastă dar aplicabilă” poate proteja mai mult decât una „bună dar neaplicată”. Probabil soluția optimă e un hibrid: zonare pe câteva clase de canale + no-wake lângă maluri + restricții sezoniere, păstrând 5 km/h doar în zonele cu adevărat sensibile.