0
Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii este destul de complexa, prezentand un interes deosebit din punct de vedere geografic, economic, precum si turistic. Ea asigura alimentarea cu apa a lacurilor, precum si navigabilitatea.
Aceasta retea hidrografica cuprinde: bratele Dunarii, lacurile, baltile, mlastinile, garlele, japsele, canalele, sahalele.
  • Bratele Dunarii, in numar de 4, dintre care numai Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe au guri de varsare in mare, cel de-al 4-lea, bratul Tulcea , fiind delimitat intre Chilia si Sfantu Gheorghe.
  • Lacurile, acumulari permanente de apa, localizate in special intre bratele principale, cu margini invadate de stuf si papura .
  • Baltile sunt acumulari temporare de apa, de mica adancime, putand disparea complet la secete mari, acoperite partial de stuf si papura.
  • Mlastinile sunt balti colmatate complet, cu un sol imbibat de apa, cu vegetatie de stuf.
  • Japsele sunt girle mai putin adinci, expuse secarii mai ales in timpul verii, cu vegetatie de balta in zonele mai adanci si pasune in cele mai ridicate.
  • Garlele si sahalele sunt cai naturale, cel mai usor expuse colmatarii. Ele se infunda mai ales la capete, fapt ce a impus amenajarea lor totala sau partiala.
Primele lucrari de indiguire din Delta Dunarii au inceput in anii 1930, activitatea cea mai intensa de indiguire si desecare desfasurandu-se in perioada 1948 – 1980, cand au fost construite numeroase incinte pentru piscicultura, stuficultura, agricultura si silvicultura, impunandu-se realizarea unor canale de legatura. Astfel, reteaua de canale a devenit mult mai complexa, multe garle fiind secate, afectand biotopul.
Modificari importante au suferit si bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Sulina ca urmare a actiunii de realizare a unei cai navigabile maritime, a fost scurtat si adancit in acelasi timp. Bratul Sfantu Gheorghe a fost supus taierii meandrelor principale intre Km 17 si 85, scurtandu-se cu 38km. In schimb, Bratul Chilia prin avansarea deltei secundare cu acelasi nume, a crescut in lungime.

Lungimea totala a garlelor naturale si partial modificate este de 1.742 km, iar cea a canalelor este de 1.753 km. In ceea ce priveste lungimea canalelor, aceasta se modifica de la an la an in functie de lucrarile noi intreprinse. Dintre garlele naturale, au mai ramas in functiune garle in lungime totala de 285 km, o parte din acestea fiind ramase in incintele indiguite (amenajarile agricole Pardina, Sireasa, Murighiol-Dunavat, etc.).Reteaua actuala de canale dateaza, in principal, din deceniul al saptelea, cand s-a pus problema exploatarii stufului prin incinte amenajate. Aceste canale impreuna cu garlele naturale reprezentau, in perioada 1960-1970 cea mai eficienta retea hidrografica interioara sub aspectul circulatiei apelor si transportului naval. Ulterior, prin schimbarea directiei de valorificare a unor resurse naturale, multe din canale au fost abandonate, invadate cu vegetatie, colmatate. Intre anii 1991-1994, a fost construit digul si canalul insotitor intre Sulina si Sf. Gheorghe cu unele consecinte ecologice negative.

Lacurile constituie o categorie morfohidrografica importanta in ansamblul Deltei Dunarii, chiar daca prin lucrarile de amenajare a numeroase incinte, multe lacuri si chiar complexelacustre au fost desecate (amenajarile agricole Pardina, Sireasa). Din inventarierea lacurilor facuta inainte de 1960, a rezultat un numar de 668 de lacuri insumand 31.262 ha (9,28% din suprafata Deltei Dunarii). In urma actiunii de desecare a lacurilor din cele mai mari amenajari agricole din Delta Dunarii, Sireasa si Pardina, numarul total al acestora a scazut la 479 (lacuri mai mari de 1 ha) iar suprafata totala a ajuns la 25.666 ha (7,82% din suprafata deltei)

Imagini Romeo Huidu

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole din sectiune

ULTIMELE COMENTARII

Va recomandam sa cititi

Cum a fost in tura cu canoea din Delta Dunarii

Am ramas dator sa va impartasesc experienta mea din Delta Dunarii cu canoea. Initial a fost vorba sa ne urcam intr-un caiac dublu, dar cand am vazut la mal canoea mi s-a parut mai spatioasa si mai eleganta asa ca am ales canoea. Pentru ca e…

Degustari de vinuri la Crama Dobrogeana - Alcovin Macin

Nu stim cum se intampla dar de fiecare data cand facem cate-o tura prin Dobrogea de Nord, inevitabil ajungem si pe la Crama Dobrogeana din Macin. Unde mai pui la socoteala ca de fiecare data oamenii de acolo ne intampina ca niste adevarate gazde cu bucate…

Ultima Frontiera, regal la stiuca

Daca nu ai pescuit niciodata, nu ai cum sa intelegi ce tremur iti taie respiratia la pleoscaitul cozilor si sunetul ascutit al franei, cand esti atacat la capatul sperantelor tale de cate un monstru mult visat. Dar totusi poti sa ti dai seama cum adrenalina curge…

Impresii hotel Wels, Delta Dunarii

Aici va spuneam ca in minivacanta din delta am stat la hotelul Wels din Baltenii de Sus, bratul Sfantu Gheorghe, Delta Dunarii. Cand ma aflam pe plaja din fata hotelului am realizat de fapt ca anul trecut am publicat intr-o sectiune din site o fotografie ce…