Speciile de pesti identificate in Delta Dunarii sunt in numar de 136, incadrate in 3 Clase, 20 Ordine si 45 Familii. De precizat ca acest numar nu este fix, ci unul dinamic, deoarece periodic apar noi specii in arealul Dunare – Delta Dunarii – Marea Neagra. 29 de specii traiesc atat in apele dulci cat si in cele sarate si aici mentionam morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia de Dunare, cambula. 51 de specii traiesc numai in ape dulci, salaul, carasul, stiuca, linul, somnul si cel mai bine reprezentate ca numar de specii, 56 ce traiesc numai in apele saline din Marea Neagra si aici mentionam calcanul, sprotul, hamsia, stavridul etc.
Opt specii exotice au fost aduse in RBDD accidental sau intentionat pentru piscicultura: chefalul cu ochi rosii, percarina comuna, bibanul soare si speciile de crapi chinezesti.
In perimetrul RBDD, pescuitul reprezinta principala activitate economica traditionala. Pescarii autorizati activeaza individual, in calitate de persoane fizice autorizate, in asociatii familiale sau in organizatii/asociatii de pescari, legal constituite.
Conform reglementarilor in vigoare, populatia locala beneficiaza de dreptul de utilizare a resurselor naturale pentru consum propriu. Astfel, localnicii in baza unui permis de pescuit familial, au dreptul la o cota de peste pentru consum familial, de 3 kg/familie/zi sau numai un peste daca greutatea lui depaseste 3 kg.
Accesul la resursele acvatice vii in vederea practicarii pescuitului comercial in habitatele piscicole naturale situate in perimetrul rezervatiei, domeniul public de interes national, se atribuie de catre ARBDD in conditiile legii.
Cea mai importanta resursa de exploatare piscicola din Delta Dunarii este cea din complexele lacustre, urmata de resursa din apele bratelor Dunarii iar ultima este resursa piscicola din Marea Neagra.
In prezent, principala resursa piscicola din Delta Dunarii este constituita din caras, cu valori de peste 50%, urmat de babusca si platica. Cu valori semnificative sunt si speciile crap, somn si scrumbie de Dunare. In declin accentuat sunt capturile de salau, chiar daca anual ARBDD impreuna cu INCDDD Tulcea desfasoara o serie de activitati menite sa refaca stocurile de salau din Complexul natural Razim – Sinoie
Presiunea pescuitului pe speciile de pesti valoroase economic (crap, salau, stiuca, somn) a dus la o scadere continua a capturilor acestora din bazinele naturale ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Desi este una regenerabila, resursa piscicola este in declin continuu in ultimii 30 de ani. O parte din factorii care au influentat negativ evolutia capturilor tuturor speciilor de pesti sunt:
- influenta omului prin braconaj, suprapescuit, agricultura, industrializare, poluare, indiguiri, desecare;
- inmultirea pasarilor ihtiofage (pelicani, cormorani);
- schimbari climatice, cresterea temperaturii medii;
- factori biologici prin extinderea speciilor concurente, exemplu carasul in defavoarea caracudei.
Scurt istoric al pisciculturii in Delta Dunarii
- 1914 se infiinteaza prima cooperativa de pescuit din Romania, la Tulcea.
- 1945 se infiinteaza cooperative de pescari, in majoritatea zonelor de pescuit.
- 1953 cooperativele se transforma treptat in societati si intreprinderi de stat.
- 1961 in activitatea intreprinderilor de stat intra si piscicultura. Pana in 1988 suprafata incintelor piscicole ajunge la 45000 ha.
- 1974 se promulga Legea pescuitului si pisciculturii. “Centrala Delta Dunarii” va administra pescariile din Delta Dunarii.
- 1990 se desfiinteaza “Centrala Delta Dunarii” si se formeaza 21 societati comerciale de stat din care putin peste jumatate vor avea profil de pescuit si piscicultura.
- 1993 se infiinteaza ARBDD care va administra resursele naturale in teritoriu, inclusiv activitatea piscicola.
- 1997 dreptul de pescuit se acorda de catre ARBDD direct pescarilor comerciali (pana in acest an acest drept era acordat de catre societatile comerciale)
Situatia terenurilor ocupate de amenajarile piscicole conform Anexei 2 din Legea nr. 82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”se prezinta astfel: 27 amenajari piscicole in suprafata totala de 39.567 ha.
Fotografii pescari comerciali pescuind la navod in lacul Razim
Fotografii de Stefan Constantin
