Teritoriul județului Tulcea este cel mai vechi și cel mai complex dintre ținuturile de podiș ale țării noastre. Cu toate că altitudinea se menține între 100 m în partea centrală și 467 m în vârful cel mai înalt din nord, județul prezintă o alcătuire geologică variată, de la formațiuni considerate printre cele mai vechi ale scoarței terestre – șisturile verzi, care datează de la începutul paleozoicului, până la formațiunile neogene și loessul cuaternar care le acoperă pe toate celelalte.
CUPRINS:
Suprafața județului cuprinde două unități fizico-geografice bine delimitate: Horstul dobrogean și Delta Dunării. Horstul dobrogean constituie un rest al cutărilor hercinico-kimerice și se caracterizează printr-un relief tipic de platou, având ca elemente caracteristice: Munții Măcinului, Podișul Niculițel, Podișul Babadagului, Podișul Casimcei și Dealurile Tulcei.
Suprafeţe pe forme de relief
a. Dealuri şi podişuri: 3722,4 kmp
b. Zone montane: 433,4 kmp
c. Zone de luncă şi Delta Dunării: 4343,2 kmp
Munții Măcinului
Munții Măcinului, formați din roci sedimentare paleozoice, se disting prin crestele ascuțite: Pricopan (467 m – altitudinea maximă la Greci) și dealurile Turcoaia, Piatra Roșie, Priopcea și Carcaliu. Pe versantul estic al Munților Măcinului, în zona de pădure – Luncavița, se află rezervația forestieră Valea Fagilor, care păstrează pe circa 2 hectare un fagete relictar, o curiozitate științifică a Dobrogei de Nord, datând din perioada terțiară.
Podișul Niculițel și Dealurile Tulcei
Podișul Niculițel și Dealurile Tulcei sunt alcătuite din formațiuni sedimentare și diabaze, având înălțimi cuprinse între 200 și 350 m în zona Isaccea-Niculițel (Dealul Bujorilor – 352 m). De asemenea, în jurul orașului Tulcea se găsesc munți izolați, precum Dealul Consul și Somova, iar dealurile calcaroase din împrejurimile Tulcei ating înălțimi de până la 200 m.
Podișul Babadagului
Podișul Babadagului este format predominant din sedimente cretacice și are altitudini cuprinse între 100 și 400 m.
Podișul Casimcei
Podișul Casimcei este constituit din șisturi verzi, reprezentând astăzi o vastă regiune prepaleozoică peneplenizată, cu înălțimi între 300 și 400 m (Dealul Mare – 300 m, Cioplani – 369 m, Săcar – 333 m, Altîn-Tepe – 319 m).
Horstul dobrogean se prezintă ca un platou tipic și determină existența a trei zone biogeografice distincte: stepă, silvostepă și pădure. Stepa reprezintă unitatea biogeografică dominantă a județului, în timp ce silvostepa și pădurile se dezvoltă pe suprafețe mai restrânse.
Delta Dunării
Cea de-a doua unitate fizico-geografică a județului Tulcea, Delta Dunării, este o câmpie aluvionară în plină evoluție și reprezintă cel mai tânăr relief de acumulare din țara noastră. Formarea și dezvoltarea Deltei Dunării au fost determinate de acțiunea combinată a fluviului și a mării, proces ce continuă și în prezent. Delta este un ecosistem dinamic, unic în Europa, în care fluviul Dunărea, împreună cu Marea Neagră, modelează constant relieful prin acumularea de sedimente.
Articolul Relieful și structura geologică a județului Tucea a fost actualizat in octombrie 2024











Sunt interesat sa stiu coordonatele vîrfului Ceamurlia cota 316 m.
Nu se află pe nici o harta nici sătenii nu cunosc unde se află vîrful Ceamurlia