E logic ca vorbind de Delta si lucrand de ceva ani cu zone umede (stiintific vorbind, nu va ganditi la prostii), primul aspect ce imi vine minte vorbind despre Delta sunt pasarile si vegetatia tipica zonelor umede. Stuf, salcii, nuferi, sute si mii de pasari, pe care in delta le gasiti pe fiecare canal, pe fiecare balta sau lac. Sa mergi cu barca printre nuferi e o ipostaza idilica si extrem de la indemana, mai ales la sfarsit de mai, inceput de iunie.
Cand vine vorba de Delta, imi amintesc de colonia de pelicani ce se rotea in zbor deasupra plajei de la Sulina. Si cu riscul de a parea sumbru, daca ajungeti pe plaja va recomand sa vedeti si cimitirele situate in apropiere. Spun cimitire pentru ca sunt 3 sau 4, ca semn al tolerantei intr-un oras extrem de “internationalizat” intr-o vreme, datorita regimului de porto-franco.
Un apus de soare pe lacul Furtuna e o imagine care ma va urmari pentru totdeauna. Apa lacului, desi destul de adanca (peste 4 metri), era atat de limpede incat fundul lacului se vedea extrem de clar. Si cum nici o pala de vant nu misca oglinda apei, soarele se “scurgea” in apa lacului la linia orizontului.
Nu trebuie sa le mai spun celor pasionati de pescuit ca aici merg in paradis. In Delta pescuitul e litera de lege, multi din locuitori traind din pescuit.
Si daca vreti un pic de adrenalina, merita sa cautati o oportunitate sa va urcati pe un vapor mai serios si sa treceti din Dunare in Marea Neagra. “Salutul” marii este extrem de energic.
Semneaza Marius Matache