Crapul (Cyprinus carpio) este o specie rezistentă și adaptabilă, prezentă în număr mare în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Hrana sa principală include organisme bentonice (scoici mici, viermi, larve de insecte), detritus organic de pe fund, plancton, semințe și resturi vegetale. Crapii se hrănesc în zone unde curentul sau valurile adună hrana naturală, există oxigen bun și structuri care oferă adăpost (gropi, praguri, vegetație submerseă, stuf, zone cu contracurent).
CUPRINS:
În Rezervația Biosferei Delta Dunării, pescuitul recreativ este strict reglementat pentru a proteja ecosistemul. Conform Ordinului nr. 159/1266 din 2011 (și actualizările ulterioare, inclusiv cele din 2025), pescuitul recreativ este permis doar în zonele specificate în Anexa 3 a acestui ordin – un total de aproximativ 31 de zone aprobate pentru pescuit recreativ/sportiv în perimetrul rezervației. Aceste zone sunt singurele unde poți pescui legal crapul (și alte specii), cu respectarea regulilor: catch & release obligatoriu pentru majoritatea capturilor la crap (cu reținerea maximă a unui singur exemplar/zi dintr-o specie, dimensiune minimă 40 cm, conform regulilor actuale ARBDD).
Principalele caracteristici ale locurilor unde crapii se hrănesc
Anexa 3 include zone selectate pe brațe principale, canale și lacuri interioare, unde condițiile favorizează hrănirea crapului. Acestea sunt zone cu acces reglementat, unde poți pescui de pe mal sau cu ambarcațiune (acostare permisă doar în locurile indicate).
- Pe brațe principale și canale: Crapii se hrănesc intens în zone cu curent moderat, unde hrana bentonică (scoici, viermi) și detritusul se acumulează pe fund. Gropi și praguri naturale, intersecții de canale sau zone cu contracurent lângă maluri sau vegetație – aici crapii patrulează și se hrănesc activ, mai ales în perioadele cu apă oxigenată (vara târziu, toamna).
- Pe lacuri interioare: Zone liniștite cu adâncimi variabile, vegetație (stuf, nuferi) și fund noroios – crapii consumă plancton, detritus vegetal și organisme mici. Hrănirea e mai intensă primăvara (când urcă după hrană) și toamna (înainte de iernat).
- Pe Dunăre (cursul inferior, zone adiacente Deltei): Crapii evită apele deschise cu curent tare; se hrănesc în adăposturi unde curentul aduce hrană – zone cu praguri, gropi lângă mal, confluențe sau structuri submerse. În zonele permise (fără restricții suplimentare de prohibiție), hrana se concentrează pe fundul cu detritus organic.
Factori care influențează hrănirea crapului în zonele autorizate
- Curent și vânt: Zonele unde curentul fluvial se combină cu vânt din față (onshore) creează acumulare de hrană lângă mal – crapii urcă să hrănească. Pe vânt lateral sau din spate, se mută spre zone mai adăpostite.
- Sezonier: Primăvara – hrănire intensă pe zone cu apă încălzită; vara – migrează spre ape cu oxigen bun (canale); toamna – pe lacuri sau gropi adânci.
- Structuri cheie: Gropi/praguri (adună hrană), zone cu vegetație submerseă (adăpost + detritus), intersecții (contracurenti naturali).
Reguli la pescuitul crapului în Delta (2026)
- Pescuitul crapului în Delta este doar catch & release (cu excepția unui singur exemplar reținut/zi, min. 40 cm).
- Permise obligatorii: permis de pescuit recreativ/sportiv de la ARBDD + permis de acces în rezervație.
- Verifică Anexa 3 și Ordinul de prohibiție (ex. Ordinul nr. 23/297/2025 și actualizări) – zonele pot varia ușor, iar prohibiția generală (ex. aprilie-iunie) se aplică peste tot.
- Evită zonele de protecție integrală sau refacere biologică (interzis tot anul).
Crapii din Delta și Dunăre sunt imprevizibili. Folosește nada nutritivă (porumb, pelete, proteine), adaptează montura la curent și verifică condițiile meteo/hidrologice.
