Tin sa multumesc sfantului responsabil cu pescuitul pentru ca daca mi-ar fi dat in carlig peste cat de cat sa ma multumeasca nu as mai fi cotrobait prin toate colturile judetului Tulcea dupa un loc de pescuit. Fata de anii trecuti cand am alergat prin judet ca sa va prezint monumente istorice, locuri inedite, fotografii din localitati, uite ca in acest an a venit si randul pescarilor.
Am inceput calatoria gandindu-ma la salaii milenari ascunsi printre ruinele subacvatice ale cetatii Noviodunum. Inca de anul trecut ma obseda ideea de a cauta vargatii ce pandesc pestisorii printre zidurile scufundate in apele Dunarii. Inarmat pana in dinti cu plumbi grei si plastice mari, insotit de doi experti in ale arheologiei (Aurel si John), experti ce au avut rolul de sonar fiind buni cunoscatori ai formatiunilor din cetate ce se desfasurau pe sub firul apei, am incercat fara succes sa-mi salvez onoarea de pescar.
In ton cu ultimele partide din acest an, cand am ajuns a inceput sa bata frumusel un vant dinspre vecinii ucrainieni, apoi a turnat o scurta ploaie torentiala, apoi iarasi vant si iarasi ploaie.Pe final un pic de soare. Ca sa vezi cum este soarta asta, cand vin eu la pescuit ploua. Dupa aproape trei luni de seceta, fara pic de apa cazuta din cer, acuma ploua. Ploua in Dobrogea de Nord, locul unde in nicio vara de cand vin aici nu m-a lovit o picatura de ploaie.
Adunat cred ca am tatonat aproximativ 300 m de mal, banuind structurile subacvatice si inchipuindu-mi cat de fain s-ar fi vazut toate acestea pe un sonar. Cu siguranta ca locul s-ar preta mult mai bine la un pescuit din barca. Cateva atacuri la suprafata apei m-au convins sa schimb tactica si sa incerc dupa un avat, numai ca nici acesta nu era interesat de zdranganelele mele.
M-am mai linistit dupa ce am observat ca nici vecinii de la stationar nu se rupeau in trasaturi. Cu zicala sa moara si capra vecinului am incheiat ziua de la malul Dunarii. Si ce frumos a plouat. Daca s-ar fi format si un curcubeu ar fi fost o zi perfecta la pescuit.
Informatii partida de pescuit:
- Locatia: Dunarea la Isaccea
- Specie vizata: salau, avat
- Capturi: zero
- Taxe: permis ANPA, Aviz de granita Politia de Frontiera
Domnilor, eu nu am cunostinte pe acolo si totusi anul asta am avut parte de iesiri si capturi frumoase. Avat in special dar si salau. Inca se mai poate prinde peste. Fir intins
Am prieteni care pescuiesc de ani de zile pe Dunare si au ajuns sa se laude cu strapi de 700 de grame si somotei pana in 2 kg. Pacat, daca ne gandim ce pesti se prind pe alte rauri europene precum Rin, Po sau Ebru. Nu avem nicio scuza pentru care la noi e asa cum e si la ei altfel.
Data viitoare, cu siguranta o sa ai mai mult succes! P.S. Nicu, ieri am prins patru babusti.
Ce frumos e acolo. Cu cortul sa stai merita toti banii din lume..pacat de distanta…