Calcarele ocupa 13% din suprafata Dobrogei. Ele sunt in mare parte acoperite de o cuvertura de loess, aparand la zi numai acolo unde aceasta a fost indepartata prin eroziune. Pe aceste calcare s-a grefat o mare diversitate de forme de relief, inclusiv forme carstice : “inselberguri”, “canarele”, ceaire, peste 59 de pesteri lipsite de concretiuni, carst fosil, etc., care sporesc interesul oamenilor de stiinta si al turistilor, mai ales dupa descoperirile facute recent in sudul Dobrogei, in pestera Movile.
In ciuda puternicei sale dispersari – sub forma de petice sau fasii alungite pe vai – calcarul dobrogean ocupa 953 km², ceea ce reprezinta peste 21% din suprafata regiunilor calcaroase din Romania.Din diagrama distingem o distributie a calcarelor pe teritoriul Dobrogei in functie de varsta geologica ce marcheaza aceste straturi.
Triasicul, o perioada reputata a fi generatoare de calcare, a dus si pe teritoriul Dobrogei la depunerea unor stive importante de calcare si dolomite, cum se vede si din diagrama de mai sus (cu albastru).
Un alt ciclu sedimentar generator de roci carbonatice este neojurasicul si neocretacicul, care reprezinta al doilea strat important pe care pot fi cantonate pesterile(cu maro).
Al treilea strat (cu galben) care-l gasim in Dobrogea apartine formatiunilor neozoice, considerate post tectonice, gasindu-se ca atare in bazine formate dupa principalele evenimente structurale.
Cele trei tipuri de calcare se gasesc distribuite si in Dobrogea de nord, unde au luat nastere o serie de pesteri cu dezvoltari nu prea mari dar importante din punct de vedere morfogenetic.
Se disting – in ciuda estomparii prin denudare sau fosilizare – trei tipuri morfogenetice de carst in Dobrogea: carstul golas (holocarstul), carstul golas si acoperit (de tranzitie) si carstul acoperit, fosilizat (merocarstul, criptocarstul).
In Dobrogea de nord intalnim calcare devoniene si triasice, in Dobrogea centrala ele apartin jurasicului superior iar in Dobrogea de sud sarmatianului. Ele sunt in mare parte acoperite asa cum s-a mai aratat de o cuvertura de loess, aparand la zi numai acolo unde aceasta a fost indepartata prin eroziune.
Tot din punct de vedere litologic calcarele din Dobrogea de Nord, pot fi caracterizate ca fiind calcare in masive izolate suprapuse rocilor impermeabile, exemplificandu-se prin tipul generic: martori de eroziune care sunt masive mai mult sau mai putin izolate.
In prezent se cunosc 22 cavitati, distribuite in 8 zone, ce indeplinesc conditiile de pesteri si o galerie de prospectiune care in urma parasirii a devenit loc de habitat pentru chiroptere si in care au inceput sa se dezvolte speleotemele, aceasta intrand in clasa –speologie miniera. Ne vom referi numai la cateva dintre acestea care au prezentat interes. La unele se poate observa modul de stratificare si cutare acolo unde straturile sunt mai dese si vizibile.
Pesterile din Dobrogea de Nord, judetul Tulcea
- Pestera Tunel : localizata in Comuna Nufaru, Bratul Sf. Gheorghe;
- Pestera Curcuz ( 33,5m): localizata Dealul Curcuz ,Nufaru;
- Pestera Paralela (45 m): localizata Dealul Curcuz, Nufaru;
- Pestera Testoasei ( 42 m): localizata Dealul Curcuz, Nufaru;
- Pestera Mare ( 139 m): localizata Dealul Curcuz, Nufaru;
- Pestera de la Stanca ( 60 m): localizata Dealul Consul, V.Taita;
- Pestera de la Moara ( 19 m): localizata Dealul Consul, V.Taita;
- Pestera Balaurului ( 34 m): localizata Dealul Bujoarele;
- Grota Zmeilor ( 10 m): localizata Dealul Enisala;
- Pestera din Dealul Vish Bach (Slava Cercheza) ( 8,5 m): localizata V. Ciucurova;
- Pestera din Dealul Manastirii ( 12 m): localizata V. Slava;
- Pestera 1 din Dealul Luna ( 47 m): localizata Dealul Luna;
- Pestera 2 din Dealul Luna ( 52 m): localizata V. Slava;
- Pestera 3 din Dealul Luna ( 365 m): localizata V. Slava;
- Pestera Mica din Fisura: localizata Dealurile Tulcei;
- Pestera cu Teava: localizata Dealurile Tulcei;
- Pestera din Cotul Fisurii: localizata Dealurile Tulcei;
- Pestera cu Butelii din Fisura: localizata Dealurile Tulcei;
- Pestera Galeria de Prospectiune: localizata Dealurile Tulcei.
© Materiale realizate de catre Prof. Niculae Dobrescu pentru www.info-delta.ro
