Nu de mult am publicat un articol in care enumeram cateva sfaturi pentru o deplasare in Delta Dunarii cu copilul mic. Articolul are la baza 3 sejururi prin delta cu fetita mea, acum in varsta de aproape 6 anisori. Am convins destui parinti sa ne insoteasca impreuna cu copii lor in Delta, astfel ca in 2009 trupa a avut in dotare 7 copii cu varste intre 4 ani si 13 ani. Si nu a fost greu de loc, nimeni nu s-a plans, iar copiii s-au simtit extraordinar.
Dar despre ce doresc sa va vorbesc de fapt? Despre curiozitatea nativa a copiilor, fara sa fie alterata de principiile si temerile parintilor. Despre cel mai bun laborator de cunoastere, natura, unde ai milioane de alternative si exponate pe care le poti prezenta copilului tau. Personal, sunt adeptul lucrului in natura cu fetita mea. La varsta frageda care o are, cunoaste o multitudine de insecte, animale, pasari si nu ratez nicio ocazie de a-i explica cate ceva despre o mica insecta descoperita (cele care le cunosc) sau diferentele dintre albina, bondar si viespe. Care insecta o poate „musca” si care insecta este pasnica.
Cum sa tii in mana chiar si o insecta care te poate ataca din instinctul de autoaparare sau cum sa tii in mana o soparla… Sau cum arata in realitate ‘ciocanitoarea Woody’ sau ‘soricelul Jerry’. Nu vreau sa exagerez, dar cateva informatii in plus date copilului in afara de genul „nu pune mana pe insecta aia ca este scarboasa si te musca”, cred ca pot fi date de fiecare dintre noi. Acum, pe langa partea frumoasa cu exploratul naturii, mai este si partea mai putin placuta a contactului neprietenos sa zicem cu unele insecte, de aceea copilul trebuie invatat cum sa treaca peste incidentul neplacut si sa nu ramana cu o mica frica de acel mic exponat al naturii si trebuie sa ne asumam acest risc. Daca am patit-o? Normal ca este inevitabil, dar prin explicatii am trecut cu brio si am reluat „studiul”.
Cel mai complet si complex laborator, normal ca a fost si ramane pentru mine Delta Dunarii, locul unde i-am prezentat fetitei mele o multitudine de insecte, pasari, soparle, broaste testoase, pesti, flori, chiar si serpi. Va ganditi care este impactul asupra copilului? Ei bine, abia asteapta sa mergem iarasi ca sa-i explic despre toate acestea. Sa mergem sa cautam impreuna tot felul de animalute si insecte si sa-i povestesc despre ele si sa le atinga.
Asa ca ajutati copilul vostru sa exploreze natura si sa-si satisfaca inepuizabila sete de cunoastere.
Frumos indemnul tau si un exemplu de urmat pentru fiecare parinte. Am mici rezerve fata de tantari. Eu merg in fiecare an in delta si pot spune ca sunt perioade in care sunt imposibil de suportat iar remediile amintite de voi mai sus au slabe efecte.
foarte tare atitudinea asta pe care o propovaduiesti tu 🙂 eu am ramas cu o repulsie pentru destule fiinte absolut oneste pentru ca mi s-a spus de mic ca sunt scarboase sau n-am fost incurajat sa ma apropii mai mult de ele.
Salut Nicu, nu cred ca nu ai avut niciodata probleme cu tantarii in Delta, da-mi voie sa nu cred.
Printre remediile contra tantarilor amintesc (in afar de Autan, Off etc):
– balega pe foc
– frunze de salcie pe foc
– sare de lamaie pe piele
– palarie cu sita (se gaseste la Gipo Pescar)
– alcool etilic (pe gat) 🙂
Referitor la partea de educatie, cred ca cei 50 de ani de comunism ne-au facut sa uitam de frumusetea si importanta ecosistemelor, a animalelor salbatice etc.
Un lipovean, intrebat fiind de cormorani, zice: sunt, da-i dracului ca ne mananca tot pestele. Pelicani sunt, da-i dracului ca ne mananca pestele.
Serpi sunt, abia astept sa le dau o vasla in cap. Si lista poate continua.
Mai grav este ca auzi asta la copilul de 5-10 ani, care mai tarziu va face ca parintele sau.
Ne-am invatat de mici ca lupul mananca oile, vulpea fura gainile, ariciul mananca merele si castravetii, fazanul mananca graul, mistretul mananca porumbul si prunele, cerbul lopatar mananca si el coaja de pe copaci, bufnitele anunta moartea, iepurii mananca tot ce prind verde etc.
Iar aceste pilde care fac din animale si pasari dusmani de moarte ai omului sunt gasite de la cartile de povesti la invataturile de pe forumurile de vanatoare.
Nu zice nimeni ca serpii mananca soareci, ca lupii sunt sanitari ai padurilor, ca bufnitele mananca si ele soareci, ca vulpile au rol in echilibrul rozatoarelor, ca lopatarii mananca si altceva in afara d ecoaja copacilor etc.
Frumos ar fi sa incepem o campanie prin care sa aratam importanta tuturor animalelor si pasarilor in habitatele care ne inconjoara, in special in zonele protejate (Delta etc).
Ma ofer voluntar.
Misto. Chiar discutam in familie posibilitatea de a merge anul asta in Delta. Cu cea mare ( 5 ani ) pt ca cea mica are 1 an si nu vreau sa risc luand-o cu noi. Apropos de insecte vreau sa intreb cum ne aparam de tantari ? Mie astia mi se par cei mai periculosi. Spraiuri ? Autan ? Sunt eficiente ? Sau seara te bagi in ” scutece ” si gata 🙂
Foarte frumos si la obiect scris, felicitari…
Frumos mesajul din acest articol al tau !
Multi dintre tineri aleg sa-si petreaca timpul in fata calculatorului, fara sa stie ce e aia o floare, fara sa stie cum e sa te plimbi in padure.