Vestigiile fortificației romane Salsovia sunt amplasate pe un promontoriu la baza căruia se află brațul Sf. Gheorghe.
Cetatea a funcționat drept castru militar încă din prima jumătate a sec. III, (Itinerariul Antonini și Tabula Peutingeriana), ulterior, ca anexă la Legiunile militare romane.
La sud de cetate, pe un platou întins, în epoca romană se afla o așezare civilă apărată din trei părți de vai naturale, cu maluri abrupte. Castrul a fost, foarte probabil, distrus în vremea lui Valens.
Locuirea este reluată în epoca feudal-timpurie (după probabila distrugere a castului în vremea lui Valens), în apropierea cetății dezvoltându-se o așezare rurală, mărturie fiind monedele datate în sec. XI.
Zidurile cetății antice, groase de 2 m, au fost afectate până în zilele de astăzi atât de factorii naturali de eroziune cât și de efectele celui de-al doilea război mondial și de extragerea pietrei de către localnici.
Ca urmare a unor prospectiuni arheologice desfășurate în anul 2004, în partea de Nord a sitului, în interiorul cetății, a apărut fundația unui zid de piatră cu lățimea de 0,8 m.
În absența unor cercetări arheologice sistematice, informațiile despre istoria cetății sunt insuficiente.
Galerie fotografii Cetatea Salsovia – Mahmudia
